Teodosie Şpagoveanu şi-a dorit, prin 2004, să fie şi rector

vineri, martie 13, 2020 6:49
Posted in category Mass-media

Teodosie SpagoveanuCa în orice ţară medievală care se respecta, în România biserica e în toţi şi în toate. Dar mai ales are mâna băgată până la cot în bani publici, acei bănuţi făcuţi cu trudă şi care, în orice altă ţară, erau folosiţi pentru construcţia de spitale, drumuri, şcoli, nu pentru îmbogăţirea popilor avari şi lacomi.

Poate cel mai diabolic personaj al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) este Teodosie Şpagoveanu, protejatul mafiotului PSD-ist Adrian Năstase. Plictisit să mai ia şpăgi, sătul de sexul cu elevi minori ai Seminarului Teologic, sodomizaţi de acest trimis al Domnului pe Pământ, Teodosie Şpagoveanu şi-a zis, prin 2004, că n-ar strica să devină şi rector, mai ales că avea susţinerea unor personaje malefice din PSD = ciuma roşie. Cum au decurs lucrurile, vedem într-un material apărut în “Academia Caţavencu”, nr. 643/2004.

Candidatura lui Teodosie a ieşit pe dos

Mare minune în postul Paştelui (era aprilie 2004 – n.m.)! Nu, nu e vorba că a mai răsărit vreo cruce pe geamul unei cârciumi, ci că arhiepiscopul Teodosie Tomitanul a ratat funcţia de rector al Universităţii “Ovidius” din Constanţa.

Când toată lumea era împăcată cu gândul că nimic nu se mai poate întâmpla, cam ca într-un meci Ceahlăul-Bistriţa, iar Şpagoveanu urma să preia fără probleme postul hărăzit, acesta s-a decis să tragă pe dreapta. Motivul este desprins, parcă, din culisele concursurilor de prezentatori ai festivalului de muzică uşoară de la Tăndărei Deal: Tomitanul a acceptat să candideze deoarece, vezi Doamne, Universitatea are nevoie de farmecele sale, astfel că i se părea normal să fie singur pe loc.

Istoria scrutinului este mai complicată decât unele episoade din Clona. În sensul că înalta faţă bisericească a bătut din botfori până ce doi dintre contracandidaţi au renunţat, iar al treilea, prorectorul Victor Ciupina, a rezistat până la capăt, precum coafura din reclamă.

Unii au sperat că rezultatul votului îl va întoarce pe Teodosie, dar realitatea i-a contrazis. Ostilităţile s-au împotmolit iremediabil în momentul în care s-a constat că, oricum, scorul era cam de 51 la 17 în favoarea prorectorului Ciupina. “Mergeţi şi vă înmulţiţi!”, ar fi strigat cineva din sală către voturile Şpagoveanului, dar degeaba, căci nimeni, nici măcar duhul arbitrului elveţian Urs Meier, nu mai putea rezolva ceva.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu