Prețul evaziunii fiscale practicate de românașii ce-și „iubesc” țara: 49,3 milioane de euro pe zi

miercuri, noiembrie 20, 2013 17:17
Posted in category Justitie, Mass-media, PeNaLii

Evaziune fiscala49,3 MILIOANE DE EURO PE ZI – Atât pierde statul din evaziunea fiscală. Cinci metode de furt

Statul a pierdut, doar anul trecut, aproximativ 18 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale, respectiv 49,3 milioane de euro pe zi. Evaziunea fiscală generată de neîncasare TVA „a contribuit” cel mai mult, circa 60%, la suma care nu a mai ajuns în 2012 în visteria statului.

Pe lângă aceasta, munca „la negru” a 23% din totalul salariaţilor din economie a creat, la rândul ei, o „gaură” de 4 miliarde de euro, nivelul său aflându-se de la an la an în creştere, conform Raportului anual al Consiliului Fiscal, aferent anului 2012.

Totodată, doar din două dintre marile ramuri ale economiei, respectiv cea a băuturilor alcoolice şi cea a produselor alimentare, din cauza evaziunii nu ajung la stat în total 2,51 miliarde de euro pe an, potrivit calculelor gândul.

La toate acestea se adaugă şi prejudiciile aduse de contrabandiştii de ţigări care îşi asumă riscuri mari în încercarea de a aduce astfel de produse în România, fie ascunse în pubele, fie cu „cârca” sau sub acoperirea unor cortegii funerare, dar care nu renunţă la astfel de practici pentru că afacerile sunt mult prea profitabile.

Evaziune fiscală îi afectează indirect pe toţi românii, statul fiind nevoit să adopte o serie de măsuri pentru a acoperi găurile din buget: taxe şi impozite.

gândul vă prezintă sumele impresionante care nu mai ajung la buget din cauza evaziunii fiscale, cele mai recente cazuri de evaziune din România şi metodele prin care miliarde de euro ajung în buzunarele evazioniştilor din industria băuturilor alcoolice, a ţigărilor şi a produselor alimentare.

1. EVAZIUNEA FISCALĂ LA TVA

Din totalul de 18 miliarde de euro pierdute în 2012 de pe urma evaziunii fiscale, 11 miliarde de euro nu au mai ajuns la stat din cauza evaziunii fiscale la TVA.

Doar în trei dintre cazurile de evaziune fiscală anchetate în ultimele luni de autorităţi prejudiciile depăşeşc, în total, 28 de milioane de euro.

Schema Baaklini

Printre cele mai recente cazuri de evaziune fiscală la TVA anchetate de procurorii DNA s-a numărat cel al libanezului Said Baaklini. El a fost acuzat de evaziune fiscală prin rambursări ilegale de TVA şi de evidenţierea în actele contabile a unor cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale.

Prejudiciu adus statului a fost estimat în acest caz la 22,5 de milioane de euro.

În rechizitoriu, procurorii au explicat că Said Baaklini a pus bazele unui grup infracţional organizat care avea ca scop sustragerea de la plata dărilor către stat şi obţinerea unor sume de bani cu titlu de rambursări TVA.

Dosarul său a fost trimis recent pentru judecare la Tribunalul Bucureşti.

Schema materialelor de construcţii

Tot în luna octombrie, procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut percheziţii la locuinţele din Bucureşti, Ilfov, Suceava, Călăraşi, Dâmboviţa şi Teleorman ale membrilor unui alt grup infracţional acuzaţi că ar fi prejudiciat statul prin neplata TVA cu circa 4 milioane de euro.

Printre persoanele audiate în acest caz s-a numărat şi omul de afaceri Ştefan Tache, soţul cântăreţei Sanda Ladoşi. El este cercetat în continuare în stare de arest.

În acest caz, evaziunea se făcea prin achiziţii intracomunitare de materiale de construcţii care treceau prin mai multe firme. Se înregistrau operaţiuni nereale în evidenţele contabile de la 18 societăţi comerciale, realizate pentru reducerea valorii reale a TVA, potrivit Mediafax.

Firmele erau împărţite în trei categorii:

1. cele folosite în calitate de client intracomunitar, respectiv furnizor naţional;

2. cele folosite pentru derularea de operaţiuni fictive pentru a evidenţia în actele contabile ale firmei care realiza achiziţii intracomunitare cheltuieli nereale, diminuând cuantumul TVA colectată;

3. aşa numitele „fabrici de facturi”, folosite pentru emiterea de facturi fictive care să le permită firmelor din celelalte două categorii să dispună transferul unor sume în contul acestora, banii fiind retraşi ulterior în numerar de către membrii grupului infracţional.

Schema autoturismul

Procurorii DIICOT de la Cluj au desfăşurat şi ei luna aceasta o acţiune în care au fost vizate cinci persoane care, prin intermediul unei firme ce administra mai multe parcuri auto din Cluj şi Braşov, „au desfăşurat activităţi de comercializare autoturisme, prin livrări intracomunitare fictive către societăţi comerciale din Ungaria, urmate de revânzarea autoturismelor către persoane fizice şi juridice române”, potrivit Mediafax.

Prejudiciul adus la bugetul de stat prin neplata TVA a fost estimat de această dată la aproximativ o jumătate de milion de euro.

Schema facturilor false

Percheziţii au fost făcute şi la finalul lunii trecute la sediile unor firme din Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj. Acestea erau suspectate de evaziune fiscală cu facturi false. Prejudiciul era estimat la 1,6 milioane de euro.

Pe lângă evaziunea fiscală generată la TVA, în 2012 s-au mai pierdut sume importante de bani şi din evaziunea înregistrată pe alte taxe şi impozite principale. Evaziunea fiscală la impozitul pe venit a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro, la CAS (contribuţiile la asigurările sociale – din care se plătesc pensiile) de 4,2 miliarde de euro, la impozitul pe profit de 1,1 miliarde de euro şi la accize şi la taxa pe viciu, alcool şi ţigări, de circa 519 milioane de euro.

2. EVAZIUNE FISCALĂ CU BANII „ÎN PLIC”

Anul trecut, 23% dintre salariaţii din economie, respectiv 1,45 milioane de români, lucrau la „la negru” cauzând o pierdere de circa 4 miliarde de euro la bugetul general consolidat, potrivit datelor Consiliului Fiscal.

Cea mai mare parte a evaziunii din munca „la negru” a provenit din CAS, respectiv 3,1 miliarde de euro, nivel apropiat de cel înregistrat şi în 2011, care urmează însă o tendinţă de creştere. Suma ar fi suficientă pentru a acoperi „gaura” de la bugetul de pensii, respectiv diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, care se va ridica anul acesta la circa 3 miliarde de euro, conform calculelor gândul pe baza execuţiei bugetare din primele nouă luni ale acestui an.

Un sfert dintre angajaţii care lucrează fără forme legale au studii superioare, iar o parte semnificatică efectuează lucru calificat, potrivit studiului „In From the Shadow” al Băncii Mondiale din 2012.

Cel mai frecvent motiv invocat de salariaţii care acceptă să primească de la patroni la finalul lunii banii „în plic” este, potrivit rezultatelor unui Eurobarometru citat în raportul Băncii Mondiale, acela că salariile sunt prea mici.

Alte motive care încurajează munca „la negru” sunt şi taxele şi contribuţiile la asigurările sociale prea mari şi numărul scăzut de posturi disponibile pe piaţa muncii.

3. EVAZIUNE FISCALĂ CU ALCOOL

Evaziunea fiscală ajunge în sectorul băuturilor alcoolice la 1,2 miliarde de euro, reprezentând 80% din valoarea totală a pieţei, potrivit calculelor gândul realizate pe baza datelor furnizate de către reprezentanţii patronatelor din domeniu.

„E un dezastru în ramura aceasta. Este ramura cu cea mai mare evaziune fiscală din România”, a declarat pentru gândul Romulus Dascălu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturilor Alcoolice „Garant”.

„Produsele au devenit atât de scumpe încât oamenii îşi fac singuri alcool la cazan”, susţine preşedintele „Garant”, adăugând că până şi în magazinele marilor lanţuri de retail din ţară au început să se vândă cazane.

„Toată lumea este într-un festival de ţuicăreală, face ce vrea. Nu există niciun fel de disciplină în piaţă, nu intervine nimeni, nu se ştie nici măcar cât alcool intră în România”, a mai explicat Dascălu menţionând, totodată, că probleme foarte mari se întâlnesc la Vamă. „Această instituţie e compromisă, e ca o căruţă de mere putrede din care nu se mai poate face nimic”, a adăugat el.

Preşedintele organizaţiei patronale „Garant” susţine că printre metodele de evaziune fiscală folosite în industria băuturilor alcoolice se numără importul fără acte, folosirea banderolelor fiscale pe „firme fantomă” sau folosirea banderolelor fiscale „făcute la copiator” şi comercializarea ulterioară a băuturilor „la negru”.

O altă metodă folosită de evazionişti este cea a „exportului fictiv”. Practic, „firmele fantomă” pregătesc documente pentru a dovedi că alcoolul este exportat din România în alte state vecine, precum Bulgaria, cu cisterna, însă aceasta este încărcată cu apă, nu cu alcool, care rămâne în ţară. „Apoi se duc şi îşi iau TVA înapoi”, explică Dascălu care atrage, totodată, atenţia asupra faptului că „niciun mare dosar de evaziune fiscală din această ramură nu a fost anchetat niciodată până la final”.

4. EVAZIUNEA CU ŢIGĂRI

Piaţa totală, legală şi ilegală, de ţigări din România este estimată la circa 30 de miliarde de ţigarete pe an. Reprezentanţii unuia dintre mari producători din domeniu, susţin că evaziunea fiscală din acest sector afectează societate în ansamblu.

„Contrabanda şi contrafacerile înseamnă bani care merg către crimă organizată, venituri mai mici la bugetul de stat, volume mai mici pentru producătorii legali, produse de calitate îndoielnică pentru consumatori, drept urmare, fiecare dintre noi este influenţat în mod negativ”, a declarat pentru gândul Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

În ultimele şase luni comerţul ilicit cu ţigarete a înregistrat o tendinţă de scădere. În luna septembrie însă, piaţa neagră a crescut până la 15%, potrivit unui studiu Novel. De asemenea, un pachet de ţigări de contrabandă putea fi cumpărat luna trecută cu 8,6 lei, în timp ce în magazine acesta se vindea cu un preţ mediu de 13,5 lei.

„Sperăm să asistăm la o tendinţă temporară, cauzată de faptul că în această perioadă, Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală şi implicit Autoritatea Naţională Vamală se află în proces de reorganizare şi restructurare”, a adăugat Lazăr.

„Pe de altă parte, este demn de remarcat continua scădere a fluxului produselor provenite din Serbia, de la circa 24% în 2012, la 5% în septembrie, ca rezultat al eforturilor comune ale Poliţiei de Frontieră şi ale Vămii, cu sprijinul producătorilor de ţigarete”, a mai spus ea.

Reprezentanta producătorului de ţigarete susţine, totodată, că diminuarea pieţei negre depinde de politica fiscală, de modul în care autorităţile acţionează pentru a reduce nivelul evaziunii, dar şi de educarea cetăţenilor cu privire la efectele negative ale comerţului ilicit. Ea atrage atenţia şi asupra faptului că o reţea care se ocupă cu traficul ilegal de ţigări poate să îşi folosească infrastructura inclusiv pentru a face trafic de droguri, de arme sau chiar de persoane.

„Cortegiul” şi „Pubela”

Fie că este vorba despre aducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă cu pubela, fie sub acoperirea unui cortegiu funerar, inventivitatea contrabandiştilor nu are limite.

„Poliţiştii de frontieră de la Vama Siret ne-au povestit în cursul unei întâlniri pe care am avut-o în teren, cum un cortegiu funerar care venea dinspre Ucraina era de fapt o acoperire pentru contrabandişti”, spune Gilda Lazăr.

„A existat un caz în care autorităţile române au fost puse în situaţia de a confisca un tren”, adaugă ea menţionând, de asemenea, că în multe sate din Maramureş şi din Satu Mare, porţile localnicilor stau deschise pentru a permite maşinilor care transportă ţigări de contrabandă să intre cât mai repede în curţi.

De inventivitate dau dovadă şi persoanele care încearcă să aducă pe teritoriul României ţigări de contrabandă trecând graniţa cu deltaplanul.

„Se face contrabandă cu deltaplanul pe graniţa de est, cu barca pe Tisa, cu la Brodina”, explică reprezentantul companiei JTI. Un cărăuş poate trece graniţa cu 4 – 5 baxuri de ţigări pe care le cară în spate, prinse în chingi. Greutatea fiecărui bax este cuprinsă între 15 şi 20 de kilograme.

„Reţelele sunt organizate cu antemergători care verifică terenul. Drumul, prin pădure sau pe vârf de munte, poate dura ore întregi. De multe ori, este nevoie de călăuze. Contrabandiştii îşi asumă riscuri foarte mari, afacerea însă e mult prea profitabilă ca să mai fie luate în calcul şi pericolele”, spune Lazăr.

5. EVAZIUNEA DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Statul pierde anual 1,31 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale din principalele ramuri ale industriei alimentare, respectiv sectorul morăritului şi al panificaţiei, cel al legumelor şi al fructelor şi cel al cărnii, potrivit calculelor gândul.

Cel mai recent caz de evaziune în industria alimentară a adus un prejudiciu estimat la circa 50 de milioane de euro şi este anchetat în prezent de DNA. În acesta sunt implicaţi senatorul PSD Niculae Bădălău, urmărit penal pentru trafic de influenţă, procurorul Angela Nicolae şi mai mulţi funcţionari ai Ministerului Finanţelor.

REŢEAUA FĂINA

Cea mai mare parte a prejudiciului din industria alimentară, 600 de milioane de euro, vine din morărit şi panificaţie unde evaziunea ajunge să reprezinte până la 60% din valoarea pieţei.

Reţeaua evaziunii porneşte, de cele mai multe ori, de la firma care ţine în depozitele sale atât grâu cumpărat cu acte, cât şi grâu cumpărat la negru de pe piaţă, după cum a explicat recent pentru gândul Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

Din cantitatea de grâu achiziţionată fără acte se face făină care intră ulterior în procesul de producere a pâinii alături de făina declarată.

Astfel, pâinea făcută din această făină ajunge pe rafturile magazinelor fără factură şi este ulterior vândută, tot fără acte. Firma fie nu se înregistrează cu profit, fie declară un profit mai mic decât cel real şi evită astfel să îşi achite dările către stat.

REŢEAUA PORTBAGAJUL

Din sectorul legumelor şi al fructelor se pierd anual 480 de milioane de euro, evaziunea fiscală ajungând să reprezinte până la 60% din această piaţă evaluată la 800 de milioane de euro pe an.

„Micul trafic” face ca legumele şi fructele bulgăreşti, ungureşti şi poloneze să ajungă pe tarabele pieţelor din România.

Practic, românii trec graniţa, cumpără legume şi fructe pe care le declară ca fiind pentru consum propriu, le transportă cu maşina înapoi în ţară şi le duc în pieţe unde le scot la vânzare, după cum a explicat pentru gândul Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv.

REŢEAUA ABATORUL

Din totalul de 1,31 miliarde de euro pierdute anual de stat din cauza evaziunii fiscale din industria alimentară, 230 de milioane de euro nu mai ajung în visteria statului din industria cărnii.

În cazul cărnii de porc, evaziunea ajunge să reprezinte 40% din piaţă, principala metodă practicată fiind eludarea TVA, iar în cazul cărnii de pui la 15 – 20% din piaţă, după spusele preşedintelui FSIA.

Reţeaua de evaziune porneşte, de multe ori, încă din fermele care se ocupă cu creşterea păsărilor. Într-o astfel de fermă sunt puse la incubat, spre exemplu, un milion de ouă. Din acestea pot ieşi un milion de pui sau doar 700.000 de pui, diferenţa putând sau nu să fie declarată.

În cazul în care diferenţa nu este declarată în abatoarele mici ajung atât păsările „cu acte”, cât şi celelalte. Aici, puii nedeclaraţi sunt sacrificaţi, iar carnea este încărcată în aceleaşi maşini care transportă şi carnea de pui cu acte, întreaga cantitatea fiind însoţită doar de un aviz de expediţie, fără valoare.

Dacă şoferul este oprit în drumul său spre magazine, el prezintă avizul şi spune că factura se va întocmi la final pentru că are de făcut mai multe transporturi. În realitate însă, factura nu mai este emisă.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

3 Responses to “Prețul evaziunii fiscale practicate de românașii ce-și „iubesc” țara: 49,3 milioane de euro pe zi”

  1. Evaziunea fiscală pe înțelesul românașilor cu mintea creață says:

    iulie 20th, 2014 at 11:18

    […] Prețul evaziunii fiscale practicate de românașii ce-și “iubesc” țara: 49,3 milioane… […]

  2. Paraziții care halesc banul public says:

    septembrie 16th, 2014 at 16:06

    […] Prețul evaziunii fiscale practicate de românașii ce-și “iubesc” țara: 49,3 milioane… […]

  3. Hai România că se poate | A șaptea dimensiune says:

    iulie 15th, 2016 at 20:34

    […] Prețul evaziunii fiscale practicate de românașii ce-și „iubesc” țara: 49,3 milioane de euro… […]

Adauga un comentariu