Adrian Năstase în 1983: „Drepturile omului, un concept retrograd”
sâmbătă, ianuarie 21, 2023 8:43Adrian Năstase (fost premier al României, cică democratică şi eliberată de comunism) în 1983: „Drepturile omului, un concept retrograd” (fragment din articolul Concepţii şi controverse în domeniul drepturilor omului, în „Viitorul social”, revistă a Academiei Ştefan Gheorghiu, ianuarie-februarie 1983, pag. 45-50)
Adrian Năstase: „Se pune apoi problema „filozofiei” de bază a acestor drepturi. Astfel, în concepţia clasică, dezvoltată în secolul trecut, statul era considerat principala ameninţare pentru drepturile individului. În această concepţie, susţinută încă şi în literatura actuală de specialitate, se consideră că există o contradicţie insurmontabilă între individ şi stat, drepturile omului conturîndu-se în aceste teorii ca garanţii ale individului împotriva abuzurilor posibile ale statului.
Asemenea puncte de vedere, după care denumirea de drepturi ale omului ar fi o formulă modernă ce ar acoperi în realitate „drepturile naturale”, reflectă o anumită tendinţă de a minimaliza drepturile elementare ale omului, de a le încorseta în tiparele societăţii occidentale. În literatura de specialitate din occident se argumentează astfel diferite teze şi concepţii de justificare, sub pretextul „protecţiei internaţionale” a acestor drepturi, a amestecului în treburile interne ale altor state.
Analiza cercetărilor în domeniul drepturilor omului evidenţiază şi un tip de abordare factuală bazat pe studierea exercitării în concret de către cetăţeni a drepturilor prevăzute în legislaţie. Se încearcă prin astfel de cercetări operaţionalizarea în ceea ce priveşte analiza comparativă a implementării drepturilor omului.
Această tendinţă este ilustrată de activitatea unei instituţii din New York, intitulată „Freedom house” („Casa libertăţii”), care şi-a propus să inventarieze drepturile civile şi politice în lume şi, ca atare, să stabilească anual „studiul comparativ al libertăţii”. Această cercetare ierarhizează statele pe o scară descrescîndă de la 1 („state libere”) la 7 („statele cel mai puţin libere”). Acest gen de abordare catitativă nerealistă, superficială, a fost, însă, criticată chiar în literatura occidentală.
În epoca contemporană, drepturile omului nu mai pot fi abordate numai sub aspectul tradiţional, al raporturilor individ-stat, ele trebuind a fi studiate şi sub o dimensiune internaţională ca prerogative de grup, naţionale.
După cum sublinia secretarul general al partidului în magistrala expunere din 3 august 1978, „concepţia noastră despre democraţie – şi, în acest context, despre drepturile omului – porneşte de la necesitatea asigurării deplinei egalităţi între oameni, a realizării unor relaţii economice şi sociale echitabile, care să permită fiecărui cetăţean să ducă o viaţă demnă, de la accesul liber la învăţămînt, cultură, ştiinţă, la posibilitatea participării directe a oamenilor, fără deosebire de naţionalitate – şi în primul rînd a maselor muncitoare – la conducerea întregii societăţi”. (Nicolae Ceauşescu, „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, vol. 16, Bucureşti, Editura Politică, 1978, pag. 542-543.)
Citeste si articolele:
- Infractorul Adrian Nastase a primit o spaga de 7 milioane de lire sterline
- Adrian Năstase în 1972: „Viitorul luminos al lumii va fi comunist”
- Mafiotul PSD-ist Nastase Adrian a primit de la Bechtel un comision de 80 milioane de dolari
- Cum au incercat guvernele Nastase si Tariceanu sa-i ucida pe romani cu iodul din sare si fierul din paine
- Dupa mega-tunul „Vanzarea Petrom”, Nastase si clica sunt liberi si bogati