Cum a vândut gaşca lui Ilici Iliescu România ruşilor în 1989
sâmbătă, decembrie 17, 2011 12:41Pentru un popor care tolerează hoţia, cerşetoria, minciuna, corupţia etc. este mai mult decât normal să judece greşit anumite situaţii. Ceea ce nu înţelege ‘colhoznicul’ cu creierul spălat de dictatura comunistă sau ‘ţiganizatul’ fan Becali este că în istorie rămân acele personalităţi care au construit ceva durabil pentru ţara lor sau comunitatea din care făceau parte. Ce a făcut Ilici KGB Iliescu? A distrus o ţară. România a fost rasă de un popor primitiv, ieşit din bezna comunistă sub mandatul lui Ilici. Marile tunuri financiare, marile jafuri naţionale s-au produs la umbra ‘cucuvelei’ Ilici de la Cotroceni. Şi, ca şi cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, kaghebistul cu faţă umană a lăsat definitiv Basarabia în mâna ruşilor, fiind omul ruşilor. România a fost singura ţară comunistă care a semnat un tratat de prietenie cu URSS, după 1989. Ilici Iliescu şi Adrian Bombonel Nastase s-au dus la Moscova în 1991, după ce l-au ‘aranjat’ definitiv pe Ceausescu, cizmarul cu minte puţină care mai credea într-un comunism fără ajutorul ruşilor. Şi totuşi, dincolo de durerea pricinuită de această cârpă kaghebistă, rămâne eroismul şi jertfa copiilor Timisoarei, a celor din Bucureşti, cei care nu au ştiut de planurile găştii kaghebiste. Lor şi numai lor recunoştinţa noastră veşnică. Ei au arătat lumii că românii pot rupe lanţurile sclaviei, pentru a fi un popor liber. Iată mai jos, preluate din ‘Evenimentul zilei’, alte ‘fapte măreţe’ comise de Armată + Securitate + PCR = Democraţia bananieră de azi.
Emanatul Revoluţiei a folosit-o pe cea mai cunoscută disidentă pentru a-şi legitima poziţia. Stenograma roşie: în ’89, Ion Iliescu a băgat România sub cizma sovietică.
Trecerea a 22 de ani de la ceea ce unii au numit Revoluţie şi alţii lovitură de stat poate că a reuşit să cicatrizeze anumite răni fizice sau sufleteşti, dar nu a putut aşterne uitarea şi iertarea peste evenimentele care au însângerat una dintre cele mai misterioase pagini din istoria României. „Evenimentul zilei” continuă astăzi publicarea unui extraordinar interviu cu omul de presă Cornel Mihalache. Avem convingerea că declaraţiile sale, făcute pe baza a sute de documente şi zeci de ore de peliculă, vor continua şi cu un alt demers cu privire la Revoluţie. Unul penal.
Evenimentul Zilei: Făceai o afirmaţie incendiară, cum că pe 22 decembrie România ar fi reintrat în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. Spuneai că te bazezi pe documente. Care sunt ele?
Cornel Mihalache: Primul este comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării, din 22 decembrie 1989, publicat în Monitorul Oficial (vezi facsimil). Unde citim: „Din acest moment, se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite. Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN). Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei şi a unităţilor Ministerului de Interne”.
Nu era normal să se întâmple aşa?
Hai să traducem împreună această frază. Consiliul Militar Superior, în vremea unui război civil, aşa cum a fost în decembrie 1989, este mai important decât guvernul. De aceea a şi trecut imediat sub Consiliul FSN. (Ca o paranteză, în 24 decembrie 1989, în publicaţia MapN „La datorie”, apărea comunicatul CFSN, unde, spre deosebire de cel citit de Ion Iliescu la TVR, apărea că „întreaga putere în stat este preluată de Consiliul Militar Superior”. O confuzie, desigur).
Cu câteva ore înainte ca Ion Iliescu să citească comunicatul la televiziune, căpitanul Mihai Lupoi, (fiul lui Mihai Lupoi, şef la Direcţia Personal a MApN), persoană de legătură cu ofiţerul GRU de la Ambasada URSS la Bucureşti (cf. Ambasadorul slovac în România, Peter Kopecky, scria despre sine: „Autorul a remarcat schimbarea diplomaţilor de la ambasada sovietică din lunile de vară ale lui 1989. Cea mai importantă înlocuire a fost cea a secretarului I cu probleme politice, Skomodumov, înlocuit de N. Majorov, care a fost adesea vizitat în apartamentul său aflat deasupra agenţiei Cedok din Bucureşti de căpitanul Mihai Lupoi, ajuns ministrul Turismului după Revoluţie, despre care se vorbea că ar fi fost omul de legătură între grupul principal şi ambasada sovietică” / „1989-an decisiv în istoria Europei”, volum coordonat de dr. Alexandru Oşca, Editura Mega, sub egida Institutului Revoluţiei Române din decembrie 1989), deci, căpitanul Mihai Lupoi îl anunţă pe Televiziunea Română ca nou ministru al Apărării pe Nicolae Militaru.
Aşadar, Nicolae Militaru, care a fost învestit prin televiziune de un apropiat al Moscovei, devine şeful Consiliului Militar Superior, adică şeful armatei, securităţii, USLA, miliţiei, gărzilor patriotice, grănicerilor, al tuturor instituţiilor de forţă ale României, până în 16 februarie 1990.
Rolul lui Nicolae Militaru
A fost Militaru agent KGB/GRU? Vrei să spui că toate forţele armate ale României intrau în 22 decembrie sub comandă sovietică?
Nu o spun eu, ci chiar Mihai Lupoi, Petre Roman, Sergiu Nicolaescu şi alţii, căci Silviu Brucan, în 6 mai 2002, dă un interviu „Revistei 22”. Întrebat dacă Militaru era agent sovietic, eminenţa cenuşie a FSN declara: „Majoritatea generalilor români din perioada aceea şi-au făcut şcoala la Moscova. În ce-l priveşte pe Militaru, cred că era într-adevăr foarte aproape de serviciile secrete”. Dar ce m-a interesat pe mine era poziţia lui împotriva lui Ceauşescu, pentru că partea sovietică începuse şi ea să fie împotriva lui Ceauşescu. Iar Militaru a mers pe linia asta, îmbinând şi trecutul lui de om al serviciului militar sovietic – GRU – cu poziţia anti- Ceauşescu.
Apoi, mai este şi comunicatul CFSN, scris de Dumitru Mazilu şi corectat şi adăugit de acelaşi Siviu Brucan. Citez punctul 9: „Întreaga politică externă a ţării să servească promovării bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrându-se în procesul de construire a unei Europe unite, casa comună a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaţionale ale României, şi în primul rând cele privitoare la Tratatul de la Varşovia”. De ce Tratatul de la Varşovia şi nu NATO? Ne referim la Europa unită, dar vorbim despre o instituţie a războiului rece.
Citeste si articolele:
- Numărul doi din Republica România este un fals revoluţionar
- Ţărăniştii români sunt incompatibili cu Republica Securistică România
- Din bolşevismele lui IliciKGB: Monumentul Revoluţiei Române
- RealitateaTV eşti o mizerie!
- Dan Voinea: "Nu au existat terorişti în decembrie ’89. Soţii Ceauşescu a fost ucişi pentru a salva administraţia comunistă, care durează şi azi"
Cum au fost avansaţi criminalii din 1989 | A șaptea dimensiune says:
februarie 15th, 2015 at 21:40
[…] Cum a vândut gaşca lui IliciKGB România ruşilor în 1989 […]
Girată de Ilici “KGB” Iliescu: Privatizarea MEBO, cel mai mare jaf economic cu față legală | A șaptea dimensiune says:
martie 20th, 2015 at 20:38
[…] Cum a vândut gaşca lui IliciKGB România ruşilor în 1989 […]
Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă | A șaptea dimensiune says:
aprilie 21st, 2015 at 16:25
[…] Cum a vândut gaşca lui IliciKGB România ruşilor în 1989 […]
Ce făcea armata la Loviluţia din 1989 | A șaptea dimensiune says:
aprilie 22nd, 2015 at 18:21
[…] Cum a vândut gaşca lui IliciKGB România ruşilor în 1989 […]
(Contra)revoluţia lui Badea, Ciutacu şi Voiculescu | A șaptea dimensiune says:
aprilie 23rd, 2015 at 16:49
[…] Cum a vândut gaşca lui IliciKGB România ruşilor în 1989 […]
Ce făcea cetățeanul „cinstit” Ilici Iliescu în decembrie 1989 | A șaptea dimensiune says:
aprilie 23rd, 2015 at 16:51
[…] Cum a vândut gaşca lui IliciKGB România ruşilor în 1989 […]
Cum nu pot dormi unii din cauza ‘extremiştilor’ români de dreapta | A șaptea dimensiune says:
iulie 4th, 2016 at 20:33
[…] Cum a vândut gaşca lui Ilici Iliescu România ruşilor în 1989 […]
Cum a umplut criminalul Ilici Iliescu Parlamentul Romaniei de minoritari | A șaptea dimensiune says:
august 13th, 2016 at 13:39
[…] Cum a vândut gaşca lui Ilici Iliescu România ruşilor în 1989 […]