Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă

vineri, decembrie 30, 2011 19:10
Posted in category Justitie

Decembrie 1989Republica noastră bananieră ar trebui să breveteze câteva brand-uri clare, mai ceva decât faimosul Dracula. Începând cu 1989, am avut aşa: ‘Terorism fără terorişti’, ‘Corupţie fără corupţi’, ‘Capitalism instaurat de foşti comunişti’, ‘Securitate fără securişti’. Pe lângă acestea, mai avem şi ‘Revoluţionari fără revoluţie’. Este de râsul curcilor cum au apărut revoluţionari în zone ale României unde ‘boborul’ se pliase pe dictatura comunistă şi hiberna liniştit. Dacă ‘aleşii poporului’ ar avea o minimă moralitate, legile privind ‘revoluţionarii’ României erau de mult restrânse la cei care le merită cu adevărat, nu la impostorii ce-au făcut revoluţie ieşind după fuga dictatorului, atunci când situaţia era cât se poate de clară. Atunci când cer bani şi favoruri, revoluţionarii-fantomă nu trebuie să uite că acei bani sunt luaţi de la ‘fraierii’ care muncesc din greu în România, iar aceştia merită drumuri bune, un sistem medical performat etc., nu o armată de revoluţionari care parazitează bugetul public. Iată mai jos un material din ‘Academia Caţavencu’ în care este analizată problema ‘revoluţionarilor fără revoluţie’.

Posesorii de carnet de ‘luptător remarcat în cadrul revoluţiei din decembrie 1989’ beneficiază de o pensie reparatorie de 1,1 salarii medii pe economie, dacă au venituri sub salariul mediu brut pe economie (conform Legii 431/2004). Nu mai puţin de 17.000 de persoane deţin un astfel de carnet şi alte mii aşteaptă să primească certificate de revoluţionar. Majoritatea acestora urmează să încaseze, retroactiv, pensia reparatorie calculată începând cu intrarea în vigoare a legii. În total, e vorba de aproximativ 400 de miliaone de euro (situaţia este din 2010 – n.m.), care vor zbura din buget spre conturile revoluţionarilor. Cu toate că cea mai mare parte dintre aceştia au certificate emise la normă.

Singura soluţie, înc-o retribuţie

În cazul în care mai există persoane care se îndoiesc de faptul că în decembrie 1989, în România, a avut loc o revoluţie, le transmitem tradiţionalul ‘ciocu’ mic’. Pentru că, din bugetul de stat, o întreagă armată de revoluţionari primeşte bani – o pensie reparatorie plătită lunar, în valoare de 1,1 salarii medii pe economie. Asta pe lângă celelalte beneficii, cum ar fi terenuri gratuite, transport public gratuit, reduceri de taxe şi impozite ori vacanţe şi tratamente, tot gratuite. Povestea acestei armate de revoluţionari începe între anii 1990 şi 1992, când, ca urmare a înfiinţării Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), trei mii de persoane primesc acte prin care li se atestă calitatea de luptător pentru victoria revoluţiei. Tot atunci se stabilesc şi primele drepturi de care beneficiază acestea – reduceri de taxe şi împroprietăriri cu terenuri. Atunci iau fiinţă şi asociaţiile de revoluţionari, 12 înfiinţate în 1990 şi alte 24 în următorii doi ani. După ce, timp de patru ani, eliberarea de certificate de revoluţionar a fost sistată, în 1996 se ia decizia acordării de certificate revoluţionarilor din Sibiu. Şi asta pentru simplul motiv că nimeni din judeţ nu beneficiase de vreo recunoaştere a acestei calităţi. Această decizie s-a dovedit a fi un precedent ce a condus la eliberarea a peste 7.000 de astfel de certificate în toată ţara, multe dintre ele fiind iniţial certificate de ‘participant’, transformate ulterior în certificate de ‘luptător’.

Campaniile electorale au născut noi revoluţionari

După ce, în ’92 şi ’96, în pragul campaniilor electorale, au fost eliberate ceva mai bine de 10.000 de certificate de revoluţionar, în anul de graţie 2000, la mai bine de zece ani de la evenimentele din ’89, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor întocmeşte o listă cu nu mai puţin de 17.000 de noi revoluţionari. Pe care o trimite Administraţiei Prezidenţiale pentru a fi publicată în decret prezidenţial, cu toate că numai 7.000 dintre revoluţionari primiseră avizul Comisiei Parlamentare (cerut de lege). După ce, în primă fază, se cere o verificare a listei, ea este, totuşi, publicată, în urma presiunilor SSPR, dar şi ale campaniei electorale ce bătea la uşă. Şi iată cum, după un deceniu, numărul total al revoluţionarilor trece brusc de 27.000. În plus, decretul prezidenţial semnat în 2000 este urmat de o serie de erate transmise de SSPR către ‘Monitorul Oficial’, prin care sunt modificate sau adăugate noi nume listei de revoluţionari. În 2004, alt an electoral, apare Legea 341. Al cărei scop este să separe falşii revoluţionari de cei adevăraţi. Conform legii, urmau să fie preschimbate toate certificatele de revoluţionar, iar prin acest proces urmau să fie acceptate doar certificatele obţinute până în 1997. Timp de patru ani s-au verificat dosare. Aşa s-a ajuns la un total de aproape 11.000 de dosare validate, alte peste 5.000 fiind reţinute spre verificare. În anul 2009, încă un an electoral, au trecut de SSPR alte 6.000 de dosare, în aşteptare fiind încă peste 7.000. Cu alte cuvinte, noua lege mai degrabă a validat armate de fantome ale revoluţiei: din cele aproximativ 10.000 de dosare, eliberate până în 1997, ne-am trezit în anul 2010 cu 17.000 de dosare. Plus încă nişte mii care aşteaptă verdictul.

Unde-i lege, nu-i tocmeală, da’ e loc de interpretare

Cum s-a ajuns în situaţia asta? Păi, destul de simplu: prin interpretarea greşită a legii. În primul rând, pentru că este mai mult decât evident că nu s-a respectat anul eliberării certificatelor în momentul preschimbării, de unde şi un număr mai mare acum decât cel din 1997. Mai apoi, cele peste 6.000 de certificate eliberate în 2009, conform raportului prezentat de senatorul liberal Raymond Luca, preşedintele Comisiei pentru revoluţionari din Parlament, nu poartă semnatura secretarului de stat din fruntea SSPR (cum ar trebui, conform legii), postul fiind de multă vreme vacant, iar instituţia condusă de un secretar general. Mai apoi, validarea finală a acestor certificate ar trebui făcută prin decret prezidenţial. Or, Traian Băsescu nu a emis un astfel de decret. Iar Ion Iliescu, în finalul mandatului din 2004, a emis un decret ce cuprindea doar în jur de 1.500 de revoluţionari. Şi uite aşa, în 2010 plătim retroactiv sute de milioane sub formă de pensii reparatorii pentru o sumedenie de revoluţionari făcuţi la normă şi fără respectarea legilor.

Cum se duc 400 de milioane de euro pe revoluţionari

În acest moment (2010 – n.m.), fiecare revoluţionar dintre cei 17.000 cu certificate preschimbate primeşte lunar 1.800 lei dacă are un venit lunar sub cel mediu pe economie. Cum revoluţionarul aflat în situaţia de mai sus are de primit, de fapt, 1.800 de lei lunar retroactiv pe ultimii cinci ani (de la data la care a fost promulgată legea care prevede acordarea acestei sume), suma totală e mult mai mare. Practic, dacă fiecare dintre cei 17.000 de revoluţionari ar avea venitul lunar sub salariul mediu pe economie, bugetul ar trebui să plătească, retroactiv, aproape 450 de milioane de euro. Conform surselor noastre însă, numai 90% din cei 17.000 de revoluţionari cu certificate preschimbate au acest drept, astfel că suma care ar trebui plătită acestora este de cam 400 de milioane de euro.

Puţini au fost, mulţi au rămas

Prin 2004, existau 26 – 27 de mii de revoluţionari. Cam mult, s-au gândit nişte băieţi de la SSPR şi din Parlament, în frunte cu Emilian Cutean, fostul deputat şi secretar de stat pe probleme de revoluţionari. Astfel, a apărut o nouă lege, 341/2004, care îşi propunea să facă puţină curăţenie în rândul miilor de revoluţionari. Mai ales că cea mai mare parte deveniseră revoluţionari la mai bine de zece ani de la revoluţie, când s-au prins că e bine să beneficiezi de toate avantajele oferite de acest statut. Astfel, după ce ani de zile s-au tot eliberat certificate, s-a decis că acestea trebuie preschimbate, iar preschimbarea să se facă, pentru fiecare caz în parte, în baza unor dovezi irefutabile. În plus, noua lege prevedea preschimbarea certificatelor de revoluţionar obţinute până în 1997. Adică să rămână cu carnet doar revoluţionarii adevăraţi, iar aceştia să primească, în plus faţă de beneficiile precedente, şi o pensie reparatorie de 1,1 salarii medii pe economie. Numai că tentaţia acestor bani, previzibil, a făcut ca numărul revoluţionarilor să crească.

Ce înseamnă, de fapt, ‘revoluţionar’

Oficial, participarea la revoluţia din decembrie 1989 este statuată prin mai multe titluri: ‘Erou martir’ – titlu acordat celor decedaţi în 1989 sau care au decedat ca urmare a participării la evenimentele din decembrie 1989; ‘Luptător pentru victoria revoluţiei’ – titlu cu trei categorii: ‘Luptător rănit’, ‘Luptător reţinut’ şi ‘Luptător remarcat’; ‘Participant la victoria revoluţiei’ – titlu onorifc. Primele două categorii beneficiază, conform legii, de mai multe drepturi, începând cu gratuităţi şi scutiri de taxe, până la terenuri şi acea pensie reparatorie. Normal şi deloc firesc, cea mai mai mare parte a revoluţionarilor fac parte din categoria luptătorilor remarcaţi şi, în consecinţă, beneficiază de drepturile materiale. Cu toate că mare parte dintre certificatele de luptător, preschimbate, au fost cândva simple certificate de participant, onorifice, fiind deja celebru modul în care, în perioada în care Bebe Ivanovici se ocupa de destinele SSPR, certificatele se eliberau pe bandă rulantă. În plus, titlul de ‘Luptător remarcat’ nu presupune o simplă participare la evenimentele din decembrie 1989. Ci asumarea conştientă a unor riscuri ce l-ar fi transormat pe respectivul luptător, în cazul în care revoluţia ar fi eşuat, în viitoarea victimă a regimului comunist. Cei mai mulţi posesori de astfel de carnete, însă, nu au demonstrate, cu dovezi, asumarea acestor riscuri. (Alexandru Cristorian)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

15 Responses to “Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă”

  1. zamfir ion says:

    februarie 11th, 2012 at 22:18

    Este interesant de stiut…… ca: un par poate fi confundat cu o scobitoare,DACA PRIVESTI DE SUS.

    Nu sint in masura sa aduc critica articolului in sine…ce pot sa fac este sa il rog pe autor sa se informeze mai bine atunci cind doreste sa dea mai departe ceea ce crede ca stie mai bine…PRIETENE,NU TOTI REVOLUTIONARII SINT PLAMADITI DIN ALUATUL CEL MAI BUN….NU ITI PERMIT TIE SA CRITICI SI SA CATEGORISESTI..CE SI CUM,IN CE FEL…LASA-NE PE NOI SA NE FACEM DREPTATE….NOI STIM CINE SI DE CE…PINA ATUNCI SCRIE DESPRE ALTCEVA…..VORBA LUI EBA,SUCCESURI!!!!!!

  2. Ce făcea armata la Loviluţia din 1989 | A șaptea dimensiune says:

    februarie 20th, 2015 at 5:31

    […] Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă […]

  3. Ce făcea cetățeanul „cinstit” Ilici Iliescu în decembrie 1989 | A șaptea dimensiune says:

    februarie 21st, 2015 at 21:12

    […] Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă […]

  4. (Contra)revoluţia lui Badea, Ciutacu şi Voiculescu | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 23rd, 2015 at 16:47

    […] Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă […]

  5. UnOm Necajit says:

    aprilie 6th, 2016 at 21:54

    Părerea mea: anularea tuturor avantajelor şi privilegiilor acordate revoluţionarilor de orice fel, CU EXCEPŢIA răniţilor şi urmaşilor celor decedaţi în timpul evenimentelor din decembrie 1989, singurii care într-adevăr merită recunoştinţa noastră. Pentru ceilalţi, 26 de ani de privilegii sunt foarte de ajuns. Mai ales că mulţi dintre ei doar s-au uitat la televizor. Şi chiar dacă au fost în stradă, le ajunge. Un adevarat revoluţionar ar trebui să fie mândru că a luptat pentru idealurile lui, fără să aştepte răsplată.

  6. Alex says:

    aprilie 8th, 2016 at 0:18

    Necajitule…si cu cei ce ii transportau pe raniti la spitale astfel salvandu-le viata ce te mai faci ? Ganditi prost si sunteti manipulati cum trebuie !

  7. martin adrian vicentiu says:

    aprilie 8th, 2016 at 15:05

    PROBABIL EU SUNT ,,NECAJITUL,, CEL CARE INTRA IN CASA ALBA LA PIATRA NEAMT ! PENTRU CA MAI APOI SA PLEC SPRE BUCURESTI ! D_UL VULPE A FOST ACOLO SI AR SCRIE O CARTE DESPRE ZILELE ACELEA ! PENTRU CA AM SALVAT VIETIILE RANITILOR ( fara nici o sansa  in Spitalul din Buzau) PENTRU CA S_A MURIT. PENTRUCA S_A TRAS IN SALVARI ! AM RAMAS 13 ZILE IN CARE S_A TRAS MEREU .PENTRUCA AM AVUT GHINION SA MAI TRAIM !

  8. LEFTER ROMEO says:

    aprilie 10th, 2016 at 15:40

    de 26 de ani aceasta tara pe nume ROMANIA,este manipulata cu buna stiinta de pamblicari care in 1989 au stat ascunsi dupa fustele nevestelor ,le era frica sa iasa in strada sau sa mearga pe strada deoarece erau membrii de partid.
    Apoi se arunca sistematic cu noroi in cei ce au avut curajul sa lupte pentru libertate,opinie libera sau dreptul la exprimare libera impotriva sistemului neo-comunist existent si astazi.
    APROPO acum circulati liber,munciti liber in EUROPA si in lume…vorbiti liber ..va exprimati liber..asta datorita celor 15000 de revolutionari pe care ii ponegriti zilnic.SA VA FIE RUSINE SLUGI COMUNISTE SI PUPINCURISTI CE SANTETI.

  9. Cum nu pot dormi unii din cauza ‘extremiştilor’ români de dreapta | A șaptea dimensiune says:

    iulie 4th, 2016 at 20:31

    […] Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă […]

  10. Vâslaşii USL-işti cenzurează totul | A șaptea dimensiune says:

    iulie 5th, 2016 at 8:45

    […] Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă […]

  11. Nica Valeriu-Gabriel says:

    iulie 8th, 2016 at 13:13

    Să vă scriu povestea mea de ,,revoluţionar adevărat,, care nici după 26 de ani NU mi s-a recunoscut participarea la Evenimentele din Decembrie 1989 DIN TÂRGOVIŞTE.Eu pe 22 Decembrie 1989 în faţa Primăriei din Târgovişte am doi securişti s-au comunişti care descărcau zeci de saci întregi plini cu CARNETE DE EVIDENŢĂ PERSONALĂ A MEMBRILOR P.C.R. şi cu CARNETE DE PARTID P.C.R. din toată ROMÂNIA,care erau ARSE.Mi.am pus întrebarea care era scopul arderii acelor Carnete de partid.Am reuşit să sustrat un CARNET DE EVIDENŢĂ PERSONALĂ A UNUI MEMBRU P.C.R.Al doilea eveniment a fost când am intrat în sediul Poliţiei Judeţene pentru ai căuta pe Dictatorii Nicolae şi Elena Ceauşescu.Acolo am văzut MOARTEA CU OCHII ŞI TERORIŞTII care trăgeau în populaţie.DRAGILOR DE

  12. hector says:

    iulie 8th, 2016 at 13:46

    Armata de „revolutionari” exista datorita lui Ilici Iliescu, Cei ce l-au sprijinit au fost recompensati cu acest titlu. Multora nu ar trebui sa li se spuna „revolutionari” , ci „contrarevolutionari”.

  13. Radu says:

    iulie 9th, 2016 at 19:49

    Lasa domnule ,sa fie platiti, ca in caz de revolutie, razboi, sau altceva de genu’ avem pe cine trimite… nuuu ?

  14. Vladimir Putin, criminalul garantat KGB | A șaptea dimensiune says:

    august 26th, 2016 at 10:36

    […] Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă […]

  15. Cum s-a umplut Teleormanul de revoluţionari la metrou | A șaptea dimensiune says:

    februarie 13th, 2019 at 20:13

    […] Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă […]

Adauga un comentariu