A șaptea dimensiune

Lecţia 1: ia banii şi fugi, că te prind ruşii (Atenţie: nu faceţi asta acasă dacă n-aveţi badigarji!)

CV-ul unui pesedist
Nume: Paul Neamţu;
Adresa: n-o dăm, că s-ar putea să ne citească ruşii;
1987: şef serviciu import-export la Combinatul de Utilaj greu Iaşi. Exportator masiv în URSS (pentru cei tineri, URSS = Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, un imperiu comunist multinaţional condus de Rusia – n.m.);
1998: director Moldrom, importator privat de minereu de fier din Federaţia Rusă. Cifra de afaceri: 22 de milioane de dolari;
2000: deputat PSD în Parlamentul României; membru în Comisia interparlamentară Bucureşti-Chişinău din Camera Deputaţilor; secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Federaţia Rusă;
2002: acţionar majoritar Moldrom, firmă privată băgată în afaceri de 2 milioane de dolari cu Uzina Metalurgică Rîbniţa din Transnistria;
2003: falimentar în acte, bogat în cont, luat la ochi în Rusia.

Neamţu, prima mână în teatrul de căpuşi
Căpuşa se numeşte Moldrom şi câţiva ani a trăit foarte bine la subţioara SIDEX-ului. În 1999, înainte să pună indienii problema dezinsecţiei, căpuşa devenise una din principalele exportatoare/impoortatoare în/din Republica Moldova. Importurile constau în minereu de fier, care era înghiţit de SIDEX, iar exportul era măsurat în tone de tablă, la preţuri mici şi comisioane grase (doar aşa a falimentat România mafia PSD = ciuma roşie – n.m.), şi pleca de la acelaşi SIDEX. Filiera actului de import-export avea terminalul la Magnitogorsk (Federaţia Rusă) şi făcea o staţie intermediară la Rîbniţa (Transnistria).

O datorie faţă de patrie, datorii uriaşe faţă de ruşi
A venit 2000 şi Moldrom a început să producă găuri. Prima gaură a apărut odată cu campania electorală a PSD-ului, care trebuia şi ea finanţată cumva. A doua gaură, mult mai mare, s-a produs odată cu precipitarea relaţiilor la SIDEX. Combinatul a fost privatizat, iar chiloţii de tablă de SIDEX ai lui Neamţu, ajuns între timp deputat PSD, au început să dea primele semne de slăbiciune. De aici încolo, afacerea cu uzina de la Rîbniţa a continuat mai mult în virtutea activităţii lui Neamţu în Comisia interparlamentară Bucureşti-Chişinău. Dar altceva în afară de găuri, Moldrom n-a mai putut exporta. Datoriile au crescut atât de mult, între 2001 şi 2003, încât Neamţu a făcut 160 de gajuri (de la imobiliare până la marfă din stocuri), în special la BCR, ca să facă rost de lichidităţi. În disperare de cauză, spre sfârşitul anului 2003, a început să semneze ordine de plată şi cecuri în numele Moldrom, alegându-se cu o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru înşelăciune în dauna avutului privat şi fals intelectual.

Creditori cu buza şi tâmpla umflate
26 noiembrie 2003. O zi obişnuită pentru omenire, o zi specială pentru Neamţu, care cere reorganizarea judiciară a Moldrom. Pentru bugetari şi oamenii cu venituri mici, trebuie să explicăm ce înseamnă reorganizarea asta judiciară: este primul pas spre faliment; dacă într-o lună nu depune un plan de redresare viabil, firma este declarată oficial falimentară. Inevitabil, vine şi 26 decembrie 2003, o altă zi obişnuită pentru omenire. Dar o zi şi mai specială pentru Neamţu, a cărui firmă, în lipsa unui plan de redresare, este declarată falimentară. Ca orice bugetar sau simplu cetătean cu venit mic, veţi spune: ce prost şi Neamţu ăsta! Putea să depună şi el un teanc de hârtii, acolo, numai să scape. Păi, asta a şi făcut: a scăpat. Cel puţin temporar. Dacă depunea planul de redresare, ar fi trebuit să înapoieze creditorilor câteva sute de miliarde (lei vechi; 1 leu actual = 10.000 lei vechi, n.m.). Aşa însă Moldrom va fi dată pe bucăţi creditorilor. Toate problemele se rezolvă, cu o singură precizare: nu vor putea acoperi nici măcar 10% din datorii. Creditorii vor rămâne cu titlurile de executare în arhiva personală, iar cel mai tare se va frige directorul BCR Iaşi, prieten bun cu Neamţu, care l-a creditat constant pe acesta cu, zic gurile rele, dar informate, aproape două milioane de coco (dolari americani – n.m.) (din care ar mai fi de recuperat vreo 16 miliarde de lei vechi).

De la ruşi vine fapta
Dacă relaţiile lui Neamţu cu creditorii români (inclusiv plângerile penale făcute de unii dintre aceştia pentru cecurile şi biletele de ordin fără acoperire emise în ultimii ani) se mai pot aranja, omul fiind, totuşi, deputat PSD (iar PSD are mafioţii săi – n.m.) şi protejat de-al lui Ioan Solcanu, nu acelaşi lucru se poate spune despre podul de datorii peste Prut făcut de Moldrom. Datoriile s-au propagat până la capătul filierei, acolo unde câţiva ruşi abia aşteaptă să prindă o delegaţie în România, fiindcă au de adus aici un minereu de fier prelucrat sub forma unui obiect cam contondent. (“Academia Caţavencu”, nr. 632/2004)

Citeste si articolele:

• Cum a căpuşat ciuma roşie, şi apoi a vândut pe nimic, Sidex Galaţi, cel mai mare combinat metalurgic din Europa de Est
• Cum a distrus mafia PSD-ista combinatul siderurgic, Sidex, Galati
• PSD = ciuma roşie a reprezentat şi reprezintă interesele mafioţilor bogaţi şi liberi
• Un nou episod din serialul “Cum au furat pesediştii în România”
• Cum a distrus corupţia – promovată de ciuma roşie = PSD – industria românească