Românul s-a născut poet şi moare şpăgar (XVII)
sâmbătă, decembrie 17, 2022 16:58
Şpaga nu trebuie atinsă nici măcar cu o floare
Trebuie să fie foarte haios să vezi un funcţionar dând şpagă unui doctor, un doctor dându-i o atenţie unui poliţist sau un poliţist mituind-o pe o domnişoară care nici măcar nu se afla la volan în acel moment. Şi acum să trecem la lucruri la fel de haioase!
Un poliţist ajunge într-o bună zi într-un bar unde se asculta inclusiv muzică. Un control de rutină al poliţistului scoate la iveală faptul că localul nu-şi plătise taxele pentru muzica pe care omul legii tocmai o auzea cu ajutorul urechilor aflate în imediata apropiere a caschetei.
Localul trebuia dat în judecată şi poliţistul ştia foarte bine cât de greu merge judecata în România. Una dintre societăţile care colectează drepturile de autor pentru muzici trebuia neapărat să se constituie, şi asta cât mai repede, parte în proces şi, pentru prima dată în viaţa lui, poliţistul a băgat mâna în buzunar nu pentru a lăsa ceva, ci pentru a lua.
Cu ceea ce a extras din propriul buzunar poliţistul a cumpărat rapid un buchet de flori şi, în timp ce i-l întindea unei domnişoare, astfel a glăsuit: „Vă rog, poate se rezolvă mai repede!”. Pe curând, în intersecţie.
Scopul scuză felicitările, muzica şi dansul
Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie, unuia, chiar îmi place muzica ţigănească, am băut de multe ori pe acordurile îndrăgite ale melodiilor cântate de Haiducii din Clejani, am văut toate filmele lui Kusturica, inclusiv Vremea ţiganilor, iar în clasa a IX-a am luat un pumn atât de zdravăn de la un ţigan cu pălărie, încât am rămas pentru tot restul vieţii cu un semn pe faţă, acoperit, slavă Domnului, de barbă, respectiv de mustaţă.
În aceste condiţii, e normal să cred că ţiganii chiar ştiu să trăiască. Îi ajută, bineînţeles, şi banii care, pentru ei, nu par să aibă prea mare valoare. „A arunca cu bani” este o expresie românească a carei etimologie provine, desigur, din limba ţiganilor, vorbită şi, mai ales, cântată pe la nunţi, botezuri şi alte înmormântări.
Şi acum, că am ajuns în acest punct, vă rog frumos să luaţi loc la masă, fiindcă nunta va începe imediat ce mirii se vor întoarce de la şcoală, de la şcoala cu clasele I-VIII. După cum vedeţi, de la petrecere nu lipsesc vedete de televiziune. Ele se află aici nu pentru că ar fi rude cu socrul mare sau cu socrul mic, ci pentru că vedetelor TV le-a fost făcută o ofertă pe care nu au putut-o refuza.
În fond, în fonduri, nu e deloc rău să bei şi să mănânci pe bani, să te pozezi cu nuntaşii pe bani, să te laşi filmat cu enoriaşii pe bani, mai ales că banii nu-i dai, ci îi primeşti. Fie că le spui şpagă, fie că le spui salariu sau indemnizaţie de nuntă, banii sunt aceiaşi şi nu sunt deloc puţini. 5.000 de dolari, atât primeşte (primea în 2004, de atunci este ştirea – n.m.) o vedetă de talie televizionară pentru a-şi pierde vremea la o nuntă cu care, altfel, nu are nicio legătură. („Academia Caţavencu”, nr. 675/2004)
Citeşte şi articolele:
