Vasile Blaga, un fals revolutionar

marți, decembrie 6, 2011 18:47
Posted in category PeNaLii

Vasile BlagaTrăind într-o autentică republică bananieră, cetăţenii sunt egali în faţa legii, numai că unii sunt mai egali decât alţii. Personajul de mai jos se bucură de aprecierea pesedeilor şi peneleilor, chiar dacă este pedelist. O dovadă că pentru aceste târâturi politice nu contează legalitatea sau ilegalitatea unei acţiuni. În prezent este preşedintele Senatului, cameră parlamentară pe care poporul o vrea închisă, doar aşa a votat la Referendumul din 2009. Dar ce contează, în România, ce doreşte poporul. Revenind la personajul negativ, din povestea horror ‘Revoluţionari fără revoluţie’, se numeşte Vasile Blaga şi trăieşte bine. Doar bugetul public suferă şi din cauza banilor aruncaţi pe geamul democraţiei originale. Materialul de mai jos este preluat din ‘Academia Caţevencu’ (autor Alexandru Cristorian). Bugetari, banii de salarii sunt şi în cele 400.000.000 de euro plătiţi falşilor revoluţionari, în frunte cu Vasile Blaga!

Au fost terorişti pe care nu i-a găsit nimeni, niciodată. Au existat vinovaţi care n-au fost condamnaţi nici până acum. Şi a avut loc o ‘revoluţie’ ale cărei dedesubturi sunt confuze. Avem, însă, revoluţionari. Cu acte-n regulă. Unii dintre ei au primit statutul ăsta la ani distanţă şi fără vreo tangenţă cu evenimentele din 1989. Vasile Blaga este un asemenea revoluţionar. Este unul din cei mai importanţi politicieni ai neamului. Dar, mai presus de toate, este un erou. Şi nu un simplu participant la ce-a fost în ’89, ci un revoluţionar sadea, cu parafă şi ştampilă. Un adevărat ‘luptător remarcat prin fapte deosebite’, conform documentului pe care-l deţine. Deşi singura luptă pe care a dus-o în ultimele zece zile ale lui decembrie ’89 a fost cea cu somnul. Într-un apartament din Ştei, judeţul Bihor, un oraş în care revoluţia s-a văzut foarte bine. Numai la televizor.

Vasile Blaga, revoluţionar din ‘99

Povestea revoluţionarului Vasile Blaga nu începe, aşa cum v-aţi fi închipuit, odată cu evenimentele din decembrie 1989, ci mult mai târziu. Numele lui apare, pentru prima dată, în lista revoluţionarilor publicată în ‘Monitorul Oficial’ din 22 noiembrie 1999, la pagina 8, poziţia 615, având titlul de ‘luptător remarcat’. Asta înseamnă că Blaga a depus cererea de eliberare a unui asemenea certificat cândva între 1997 şi 1999, perioadă în care era senator, membru în Comisia de apărare şi devenise secretar general al Partidului Democrat. Cu alte cuvinte, Blaga a făcut parte din celebrul lot de 17.000 de revoluţionari făcuţi la normă. Din toţi cei 17.000, doar pentru 7.000 a existat avizul Comisiei Parlamentare pentru Studierea Problemelor Revoluţionarilor. Cum, însă, 1999 era anul în care se împlineau zece ani de la revoluţie, a fost şi anul în care s-au eliberat cele mai multe certificate. Multe dintre ele au fost celebrele patalamale de ‘participant’ eliberate de Bebe Ivanovici cu trei ani înainte şi care, în timp, au fost preschimbate din hârtii ce ofereau un simplu titlu onorific în hârtii ce aduceau beneficii posesorilor.

Blaga, reconfirmat la cel de-al treilea mandat

Aventura lui Vasile Blaga în lumea revoluţionară nu s-a oprit la primul certificate. Cum s-a întâmplat cu mulţi alţi ştabi de partid şi de stat care au aflat, după ani de zile, că au pus umărul la căderea comunismului. În 2004 a apărut o nouă lege, 341, iniţiată de un alt mare revoluţionar, Sergiu Nicolaescu. Legea 341/2004 îşi propunea să facă puţină curăţenie în mulţimea de certificate de revoluţionar. În fapt, a făcut ca numărul posesorilor de certificat să crească şi mai mult. Pe scurt: legea presupunea preschimbarea certificatelor de revoluţionar, iar cei care solicitau preschimbarea – şi drepturile ce decurgeau din lege – trebuiau să aducă dovezi ale calităţii de revoluţionar. Mai mult, în lege se precizează că se preschimbă doar certificatele obţinute până în 1997. Or, surpriză, în 8 octombrie 2004, la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) este înscrisă solicitarea cu numărul 1.535 pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar al lui Vasile Blaga. Cu toate că acesta avea un certificat eliberat în 1999, nicidecum unul emis până în 1997. Dar asta n-a fost o problemă. Dosarul a trecut cu bine de SSPR şi a ajuns la Comisia pentru revoluţionari din Parlament. Aici, surpriză: în urma şedinţelor din 23-25 ianuarie, comisia constată că în listele transmise ‘se regăsesc persoane care sunt contestate şi asupra cărora planează suspiciuni sau îndoieli în legătură cu calitatea de revoluţionar’, iar printre numele enumerate se găsea şi Vasile Blaga. Comisia a votat în unanimitate, iar dosarele persoanelor ‘cu probleme’, inclusive al lui Vasile Blaga, au fost reţinute pentru verificări suplimentare. Mai apoi, în 25 noiembrie 2006, fără publicarea vreunui rezultat al verficărilor suplimentare, dosarul lui Vasile Blaga apare ca avizat. Şi aşa Blaga a intrat în posesia certificatului de revoluţionar preschimbat.

Blaga e revoluţionar pentru că a fost membru FSN!

Timp de câteva săptămâni am încercat să-l găsim pe Vasile Blaga, să auzim şi explicaţiile acestuia. Am încercat cu telefoane, cu mesaje, cu e-mail-uri. Era chiar să închiriem un porumbel călător. În final, am reuşit să vorbim cu consilierul lui Blaga, Mihai Şomfelean. De la acesta am aflat că Blaga are carnetul de revoluţionar pentru că ‘a fost responsabil în Ştei din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale’. Adică, trecând peste ridicolul explicaţiei, se pare că Vasile Blaga a ajuns la putere pentru a deveni revoluţionar, şi nu a participat la revoluţie pentru a ajunge la putere şi a schimba lucrurile. E drept, consilierul şi-a continuat explicaţia cu ‘Ştiţi şi dumneavoastră cum erau vremurile şi cum e treaba cu aceste certificate’.

Revoluţionar ilegal, Blaga a primit şi un teren. Tot ilegal

Că Blaga a vrut neapărat să se laude că e erou am mai putea înţelege. Ca s-a şi folosit de statutul ăsta inventat pentru un teren, deja ni se pare meschinărie. Dar aşa s-a întâmplat: Blaga a şi beneficiat de drepturile de revoluţionar, că doar nu solicitase certificatul aşa, pentru a-l înrăma şi atârna în sufrageria apartamentului, acest kilometru 0 al revoluţiei din Ştei. Mai exact, aşa cum ne-a explicat consilierul său personal, Vasile Blaga a solicitat o parcelă de teren intravilan în Oradea, în 2002, în baza certificatului de revoluţionar. Pe care teren, a mai zis Şomfolean, Blaga l-ar fi donat unei familii nevoiaşe din localitate, să-şi construiască amărăştenii casă. Ba chiar a plătit el intabularea terenului. Autorităţile orădene nu au confirmat însă donaţia. Însă, dacă a fost într-adevăr aşa, Blaga a încălcat legea de două ori. În primul rând, pentru că, aşa cum scrie la lege, terenul intravilan poate fi solicitat numai în cazul în care revoluţionarul nu deţine sau nu a deţinut vreodată un imobil proprietate personală. Ceea ce nu e cazul lui Vasile Blaga, care deţinea un apartament în 2002. În al doilea rând, tot în lege se specifică negru pe alb că terenul primit nu poate fi înstrăinat (deci nici donat) timp de zece ani de la dobândire.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

5 Responses to “Vasile Blaga, un fals revolutionar”

  1. ionescut1 says:

    februarie 8th, 2012 at 9:39

    buna  dimineata  scinbarea  guvernului  roman.

  2. Cum a vândut gaşca lui IliciKGB România ruşilor în 1989 | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 17th, 2015 at 21:08

    […] Numărul doi din Republica România este un fals revoluţionar […]

  3. Cum au fost avansaţi criminalii din 1989 | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 18th, 2015 at 19:26

    […] Numărul doi din Republica România este un fals revoluţionar […]

  4. Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 21st, 2015 at 16:26

    […] Numărul doi din Republica România este un fals revoluţionar […]

  5. Ce făcea armata la Loviluţia din 1989 | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 22nd, 2015 at 18:22

    […] Numărul doi din Republica România este un fals revoluţionar […]

Adauga un comentariu