De ce comunismul trebuie să moară
luni, aprilie 8, 2013 15:37Comunismul n-a murit în România. Nu la nivel de mentalitate și de gloată. Ciudățenia țării în care trăim, România adică, este tocmai aceea de a crede în binele unei dictaturi, așteptând prosperitate economică de la o societate liberă. Sau altfel, muncind ca-n comunism nu poți trăi ca în Germania. Despre societatea primitivă și tribală din perioada comunistă ar fi multe de spus. Unul din marile crime ale bolșevicilor a constat în spălarea creierelor unei populații îndobitocite de teroare și lipsuri. Iar această crimă a fost poate fenomenul care a contat cel mai mult, după 1989, și contează și astăzi. În România de după 1989, cel puțin în primii 20 de ani, nu puteai vorbi de ‘răul comunist’. În cătunele patriei, dacă vorbești de rău comunismul ești etichetat în fel și chip: ‘nebun’, ‘idiot’, ‘prost’ etc. Pentru rudele țiganilor din cartierul Ferentari, adică cei incapabili să înțeleagă adevăruri elementare dintr-o lume liberă (eficiență, profesionalism etc.), comuniștii care exterminau elitele românești sunt făcătorii de bine, ‘criminalii’ fiind, evident, cei care condamnă comunismul și vor libertate. Iar aceste adevăruri dureroase le-am trăit pe propria piele, adică nu din Italia sau Germania. Iată mai jos o întâmplare releventă pentru nivelul de îndobitocire a populației din mediul rural, cea care face știrile de la ora 17 (ProTV), nivel la care au contribuit din plin tembeliziunile mogulilor, cele care țiganizează zilnic România.
Cu câteva zile înainte de avea atacul cerebral, mama mea era prin curte, iar pe drum era o căruță în care niște persoane, într-o ținută identică cu a țiganilor ce circulă pe drumurile României, adică precum niște cerșetori, vindeau varză. Fără să fie provocați în vreun fel, aceste vertebrate au început să arunce cu urlete de batjocură la adresa mamei, iar ulterior a mea. I-am ignorat, în ideea de a nu te coborî la nivelul cel mai de jos al moralei publice. Ulterior am aflat că erau din satul Scutari, comuna Mileanca, un loc în care moare speranța, demnitatea, umanitatea. O localitate în care Ilici KGB Iliescu avea stauie în sufletul unei populații îndobitocite, care așteaptă mereu pomană de la fraierii care muncesc în România. Întâmplător cunosc nivelul subuman al acelor ‘români’, copii de acolo venind în clasa a V-a (există doar ciclul primar în acea localitate) aproape analfabeți, adică fără minime cunoștințe de limbă română sau matematică. Unii dintre ei nu pot citi un text sau reproduce tabla înmulțirii. Ce faci dacă ești la periferia civilizației umane? Urli, jignești, vorbești urât, îi urăști pe cei care gândesc altfel, ai nostalgia comunismului, adică a perioadei paradisiace în care puteai fura lejer, fără să-ți pui problema că trebuie să înveți o meserie, să fii eficient, să ai un comportament decent etc. Cred cu tărie că, mai mult sau mai puțin, fiecare are ceea ce merită, adică nu poți avea o situație înfloritoare făcând rău altora. Comunismul trebuie să moară fie și numai pentru milioanele de victime ale acestui regim criminal.
Iată și un material legat oarecum de subiect: Minciuni comuniste care sunt crezute
Minciuna comunistă nr. 1 : altruismul egalitarist versus egoismul capitalist.
În prima perioadă de când am început a trăi pe insulă, când vedeam aparatura electrocasnică scoasă la poartă spre a fi luată de cei care au nevoie de ea, mi s-a părut o aroganță afișată superior, o atitudine chiar ușor enervantă. Mașini de spălat, frigidere și mai ales televizoare. Mai micuțe, de bucătărie (eventual cu DVD Player încorporat) până la diagonale de peste 1m. Toate fără excepție, color. Dar majoritatea mari. Mari, cu burta la spate și grele. :roll: Funcționale, desigur.
După un timp am constatat că nici eu personal nu am cum să păstrez și mai ales de ce, tot felul de “uzate moral” ce ocupă aiurea spații ce pot fi folosite mai deștept. Am înțeles că nimeni nu le scoate ca să demonstreze cuiva ceva. Iar dacă îl vezi întâmplător pe propietar și-i spui că nu poți căra drăcovenia la tine acasă, se prea poate să ți-o repeadă el cu propria-i trotinetă. Și foștii propietari nu văd nimic jenant în a folosi bunurile cu pricina pe care și ei le-au considerat utile cu doar puțin timp în urmă.
În timp, tot mai multe aspecte ale fenomenului “share” au început să-mi atragă atenția, de la reclamele Tv pentru donații destinate fie salvării vre-unei specii de tigru pe cale de dispariție, fie vre-unui sătuc de schelete umane mergătoare din mijlocul Africii aflat în aceeași situație, până la shop-urile de caritate în care persoane ce muncesc voluntar vând obiecte donate, spre beneficiul unor case de bătrâni sau al vre-unui institut de cercetări medicale.
Pentru că în anii tinereții mele doctrina comunistă picurată chinezesc pe toate căile, inclusiv ca obiect de studiu liceal (“Etica și morala socialistă” cred că se numea manualul :roll: ) avea drept vârf de lance una dintre cele mai tăioase atitudini comportamentale, respectiv altruismul comunist versus egoismul capitalist, constat încă o dată, pe viu, falsitatea teoriilor propagandei comuniste.
Și știu că mulți, foarte mulți … poate TOȚI cei care agreează într-o formă sau alta comunismul/socialismul pornesc de la acest sentiment al deschiderii, al înfrățirii, al ajutorului și altruismului social. Cred că este una din minciunile cele mai eficiente pe care se sprijină doctrina de stânga. Oamenii își bazează orientarea doctrinar-politică (deși nu o percep ca atare) pe o uriașă minciună.
La prima vedere, să consideri că societatea capitalistă e mai altruistă decât cea comunistă pentru că-și oferă televizoarele vechi pe stradă de pomană la trecători, pare ușor patetic.
Poate și e.
Gândind că perspectiva mea este totuși a unuia cu gândirea structurată în primitivismul estic, al unuia care a făcut cândva împrumut la CAR să-și ia un lădoi color să aibă și ochiul lui ce sa vază. :roll:
Dar dacă ai avea o discuție prietenească ACUM, cu unul din susținătorii stângii, ai egalitarismului (cei 80% cu studii lipsă despre care vorbeam cu puțină vreme în urmă) la întrebarea “De fapt de ce ții tu cu comuniștii ?” cel mai probabil răspuns ar fi “Pentru că ei dau la toată lumea ! Nu lasă pe nimeni să moară de foame …. au grijă de noi toți …” sau ceva pe-aproape.
Ori asta nu e adevărat !!!!!
Realitatea e că de fapt nu lasă pe nimeni să trăiască !!!!!
Întregul mod de gândire comunist se bazează pe frica primitivă că cei ce produc (ei de regulă nu spun “cei ce produc” că nu dă bine-n doctrină, spun “cei care AU” :D ) nu vor da din bunul produs de ei și celor ce “nu pot” produce. De aici înverșunarea luptei ÎMPOTRIVA liberei inițiative, dorința de a ține toate fondurile societății sub control de frică să nu le fure ĂIA.
Este din capul locului un rezultat limpede al unei mentalități egoiste care aparent nu poate gândi/accepta ideea că venitul se poate împărți “corect” fără coerciție.
În fapt simte că noțiunea unei “corecte împărțeli” nu avantajează membri care nu contribuie la producerea bunurilor. Drept pentru care cei care nu produc trebuie să aibă dreptul “legal” de a le lua cu forța.
Ideologia comunistă acuză în teorie egoismul drept cauza principală pentru care unii oameni au și alții nu. Avariția bolnavă a guzganului capitalist care îl stoarce pe muncitorul harnic suflecat și cu sufletul plecat și de ultima picătură de vlagă. Ca să ia el tot și să-i moară lu’ ăla copiii cu nevastă cu tot. De foame. Și de sete. Și de păduchi.
În speță, că în societatea capitalistă cei care au nu dau și la cei care NU au !!!!
În practică, întotdeauna fără excepție, societățile care funcționează pe baza conceptelor comuniste, sunt societățile cele mai egoiste din lume. La toate nivelele de manifestare și la toate nivelele de relaționare ale membrilor respectivelor societăți. Au loc destule furturi, tâlhării, delapidări, acte de corupție, în toate tipurile de societate. Dar în regimurile de tip procomunist furtul se transformă în stare de normalitate, corupția e cotidiană și minciună generalizată. Este adevărat, majoritatea lor (dacă nu toate) au degenerat în regimuri dictatoriale, în societăți închise/închistate fapt care ar putea fi invocat drept circumstanță atenuantă, dat fiind că lipsa libertăților democratice ar putea fi considerată o cauză în sine, independentă de ideologia politică.
Ar putea dar e fals.
Atâta timp cât lipsa democrației este o consecință automată a impunerii regimului comunist, egoismul cauzat de ea poate fi cel mult consecința de rang secund a ideologiei dar în nici un caz nu poate fi rupt de ideologie cordonul ombilical cauzal. Cel mult poate fi lungit. Și puțin răsucit.
Poate cea mai evidentă exemplificare a nivelului de egoism social se observă când e vorba de acțiuni umanitare. De la nivelele cele mai simple, ale cerșetorilor din gurile de metrou, până la acțiuni umanitare de mare anvergură, private (precum “LiveAid” sau teletoane Tv pentru ajutorarea săracilor din nu știu ce colț al Africii care nu au apă potabilă) sau guvernamentale, precum pomparea unor sume de-a dreptul uriașe din bugetul german/francez/britanic în gaura neagră elenă.
Dacă privim cu atenție la cine/unde/când/cum au întreprins acțiuni de gen pentru ajutorul concret al cuiva și focalizăm la mentalitatea populației cauzatoare a acestor acțiuni, vom găsi aproape de fiecare dată societăți NONcomuniste. În iulie 1985, Bob Geldof a reunit cele mai mari nume ale muzicii pop ale momentului într-un concert-mamut care a început simultan pe Wembley (Londra, 72.000 de spectatori) și pe JFK Stadium (Philadelphia, cu 100.000 de oameni) reverberat la scară mondială cu alte concerte simultane în Germania și Australia și câteva inițiative simbolice în Olanda, fosta Iugoslavie și la Moscova. Acțiunea a căpătat dimensiunea unui fenomen ce a depășit cele mai optimiste previziuni posibile. Totul pentru a aduna fonduri pentru salvarea populației etiopiene de la moarte prin înfometare.
Ce se întâmplă în acest timp într-o țară eminamente socialistă, care eticheta capitalismul celor de mai sus drept o feroce formă de egoism ????
Să vă spun eu, că am trăit în ea !
Nici măcar nu am avut ocazia să auzim ce au cântat cele mai mari nume mondiale ale muzicii momentului. Nu ne-am numărat nici măcar printre cele 150 de țări care au format o audiență de aproape 2 milioane de persoane. Sau cel puțin eu, care eram până-n gât în discuri “pe sub mână”, nu am auzit nimic-nimicuța despre evenimentul cu pricina la momentul cu pricina. Manifestarea moscovită a fost mai degrabă accidentală, conjuncturală, o inițiativă singulară și personală a trupei “Autograf” (???!!!) care a ținut mai degrabă să bifeze o sarcină de partid.
Desigur cel mai prost argument pe care procomuniștii îl pot aduce acestei stări de lucruri este că “ăia au de unde, măh.. au de unde !!!”
Nu pentru că argumentul nu ar fi “adevărat”.
Este.
Într-adevăr ei “au de unde”. Iar atunci când ai de unde, e mult mai ușor să fii altruist, să întinzi o mână de ajutor cuiva în nevoie.
Dar ce a împiedicat societățile comuniste “să aiba de unde ” ??????
Nu cumva imposibilitatea performanței economice ?
Nu cumva tocmai eșecul economic dezastruos al ideologiei este cauza lipsurilor ce limitează drastic manifestarea altruismului și cedarea terenului de către această calitate comportamentală celei antagonice, în speță egoismului ???
Dacă da, se explică foarte ușor de ce corupții nu se mai satură indiferent cât ar fi de mare șpaga. Pentru că acolo nu mai e vorba de o “nevoie” ci de o mutație la scufie. Dacă îl știu pe Kenny Rogers drept un donator de mare anvergură din averea obținută prin propria lui muncă, din propriul său succes, efort și sacrificiu, nu am auzit încă de vre-un șpăgar de marcă care să facă cine știe ce acte de caritate. Poate este într-adevăr o mutație provocată de lipsuri. Dar nu scuză ideologia de stânga nici cât negrul de sub unghia lui Becali !!!
E ca și cum ai spune că nu e vina ta că nu participi la proba de tenis cu piciorul la olimpiadă pentru că nu ai cine știe ce picioare deloc, omițând elegant că tu ți le-ai tăiat singurel cu drujba puțin mai antărț ca să te lăfăi în scăunelu’ cu motoraș electric :evil:
Mi se pare mie că societatea comunistă e atât de “altruistă” încât nu-și dă nici sie-și propriile averi minuscule, își ține TOȚI cetățenii în mizerie, pe când “egoismul” capitalist ajută uneori până și comuniștii care-i înjură.
Poate doar mi se pare. (Sursa)
Citeste si articolele:
Stefan says:
aprilie 8th, 2013 at 15:47
Comunismul o sa dispara cand vor disparea si fosilele din perioada ceausista!
Gabriel says:
aprilie 8th, 2013 at 21:42
Comunisum nu va muri niciodata, cel mult va intra in „coma”. Se va cere comunismul inapoi dupa ce lumea va vedea ca prea multa libertate, strica. Iar democratia actuala e doar o imitatie proasa de ceea ce ar fi trebuit sa fie democratie.
Mircea says:
aprilie 9th, 2013 at 1:33
Din pacate fosilele de au mai ramas si-au pus amprenta si pe generatiile mai tinere.
Cornel Căruntu says:
aprilie 9th, 2013 at 9:23
@Gabriel: Comunismul nu l-a cerut nimeni in Romania. L-au adus rusii pe tancurile sovietice. Urmarea a fost exterminarea elitelor romanesti si transformarea tarii in colhoz rusesc. Plus indepartarea de lumea civilizata. Romania era la nivelul Italiei, poate, daca rusii nu ar fi invadat Romania in 1944. Unde au ramas pana in 1964, Romania platind rusilor daune uriase de razboi, fiind considerata o tara invadatoare, chiar daca i-am ajutat pe rusi sa ajunga mai repede in inima Europei. Lectura unei carti de istorie ar fi extrem de utila. Mai utila ca videochatul.
Ioana Vasilachi, o elevă de nota zece | A șaptea dimensiune says:
decembrie 31st, 2014 at 19:34
[…] De ce comunismul trebuie să moară […]
Ce înseamnă școala în gulagul bolșevic Havârna (sau Havîrna) | A șaptea dimensiune says:
august 20th, 2015 at 8:56
[…] De ce comunismul trebuie să moară […]
PSD-ul vrea căluș în gura presei | A șaptea dimensiune says:
august 20th, 2015 at 9:01
[…] De ce comunismul trebuie să moară […]
Polițiștii, partenerii infractorilor din România | A șaptea dimensiune says:
august 23rd, 2015 at 14:00
[…] De ce comunismul trebuie să moară […]
În Educație, ca și la fotbal, vinovați sunt arbitrii | A șaptea dimensiune says:
august 23rd, 2015 at 17:00
[…] De ce comunismul trebuie să moară […]
Dreptatea socială, una din minciunile dictaturii comuniste | A șaptea dimensiune says:
decembrie 31st, 2015 at 10:57
[…] De ce comunismul trebuie să moară […]
România, țară-sursă de atacuri cibernetice | A șaptea dimensiune says:
iulie 10th, 2016 at 16:52
[…] De ce comunismul trebuie să moară […]