Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XI)

marți, mai 16, 2017 16:10
Posted in category Mass-media

Stiri

  • Clarkson, despre România: „Este o ţară frumoasă, dar găseşti localităţi pe care şi Iisus le-ar găsi uşor înapoiate”
    Celebrul realizator de la “Top Gear” Jeremy Clarkson descrie în stilul personal, într-un editorial din „The Sunday Times”, ţările componente ale UE, arătând decalajele majore existente între acestea.
    Plecând de la comparaţia cu o grădină zoologică, Clarkson susţine că în Europa crocodilii şi caprele stau în aceeaşi zonă. El prezintă enormele decalaje existente între ultimii veniţi în UE, Bulgaria şi România, şi ţările dezvoltate din vest. Cu toate acestea, celebrul realizator susţine că ţara noastră este una frumoasă, dar care are şi localităţi pe care şi Iisus le-ar găsi înapoiate, rupte de civilizaţie.
    „Le va fi greu să se integreze. Dacă vor încerca să-şi plătească cumpărăturile la magazin cu o gâscă şi câteva lemne de foc, cu siguranţă oamenii îi vor arăta cu degetul şi vor râde pe seama lor”, scrie ironic Clarkson.
    Ironiile lui Clarkson îi vizează şi pe “leneşii” spanioli, francezi şi italieni, singurele ţări care nu au fost criticate fiind Anglia, Germania, Olanda şi Danemarca.
    (Sursa (citeste mai mult))
  • Românul care face bani din aplicaţii
    A lăsat Olanda pentru România şi în prezent le arată şoferilor din România unde sunt gropile de pe şosele. Are de gând să lanseze o aplicaţie pentru mobile payments şi una pentru servicii de taximetrie. Aceasta este povestea lui Tudor Cobalas, Business Developer XL Team.
    După absolvirea Facultăţii de Finanţe şi Bănci din cadrul ASE Bucureşti, Tudor a pornit către Rotterdam, Olanda, pentru un masterat în Antreprenoriat, Strategie şi Economia Organizaţiei, din cadrul Şcolii de Economie Erasmus. În 2009, după finalizarea masteratului, a început un internship în domeniul inovatiei in incubatorul de inovaţii. Din 2009 până în 2011 a lucrat ca Business Developer. Ulterior a înfiinţat XL Team împreună cu doi parteneri olandezi.
    Una dintre cele populare aplicaţii ale XL Team este mysnooze.com, ce îi ajută pe călători să-şi definească un profil de preferinţe, ca şi Like-urile de pe Facebook, care ulterior pot fi împărţite cu hotelul înainte de şedere. “Industria hotelieră operează încă într-un mod tradiţional, fără să utilizeze informaţii disponibile online despre călătorii lor, mai ales clienţii noi. Cu mysnooze.com, facem ca distribuirea şi accesul la astfel de informaţie să fie controlat de călători şi să fie distribuit la momentul oportun, înainte de check-in”, explică Cobalas.
    O altă aplicaţie este Gropometru – de înregistrare a gropilor pe care şoferii le iau involuntar în timp ce conduc. “În acest moment avem peste 120.000 de date înregistrate şi o confirmare din partea utilizatorilor asupra utilităţii aplicaţiei, în mai puţin de 2 săptămâni de la lansare. O dată cu această confirmare din partea utilizatorilor, putem să dezvoltam în continuare restul de functionalităţi la care ne-am gândit. Gropometru va fi aplicaţia ce te va notifica din timp asupra gropilor din carosabil periculoase pentru tine. Iar într-o fază ulterioară, vrem să venim în întâmpinarea şoferilor în legătură cu starea suspensiei maşinii prin pronosticuri când suspensia sau componente ale suspensiei trebuie schimbate”, spune Cobalas.
  • România a ieșit plină de aur din război. Cum l-a manipulat Antonescu pe Hitler
    Hitler a avut 20 de întâlniri cu Antonescu. Mai multe decât cu orice alt șef de stat sau conducător militar. Iar Mareșalul a știut să profite din plin.A fost un miracol economic unic printre țările beligerante: rezervele de aur s-au dublat și nivelul de trai a crescut. Este meritul combinației de dârzenie și abilitate a Mareșalului cu geniul economic al lui Mircea Vulcănescu, unul dintre cei mai străluciți intelectuali pe care i-a dat această țară. Filosof, sociolog, om de litere, profesor de Etică și teolog, Mircea Vulcănescu a fost și un economist redutabil. A lucrat ca subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor, între 27 ianuarie 1941 și 23 august 1944, în guvernarea Antonescu. Pentru performanța de a scoate România din război mai bogată decât intrase, a fost condamnat și a murit în pușcăriile comuniste, lăsând celebrul său testament: „Să nu ne răzbunați!”Grație inteligenței sale, sprijinită de combinația de dârzenie și abilitate cu care Mareșalul a manevrat în relațiile cu Hitler, a reușit performanța uluitoare de a face din România o țară mai prosperă decât era la începutul războiului. O țară care și-a dublat rezervele de aur (lucru nereușit de nici un alt stat beligerant), care a reușit să stocheze armament pentru recucerirea Ardealului de Nord, o țară în care nu doar hrana a fost din abundență, dar în care a crescut și consumul obiectelor de lux. Sărăcia, foamea, cartelele au venit odată cu ocupația sovietică.
  • De ce catolicii au Paștele mai devreme decât creștinii ortodocși?
    Deși pare ciudat și poate ambiguu, există o singură regulă prin care se stabilește data Paștelui. Aceasta a fost stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea. Ea sună așa: Sărbătoarea Învierii Domnului (popular Paște) va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocțiu de primăvară. Deci cu alte cuvinte există 3 coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creștinilor), un eveniment astronomic – luna plină – și echinocțiul de primăvară – 21 Martie. Așadar, niciodată Paștele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se așteaptă prima lună plină și în prima duminică după acest eveniment se organizează sărbătoarea pascală.Există și o singură excepție de la această regulă majoră, și anume: Dacă această duminică se suprapune Paştelor evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.Potrivit acestor reguli, destul de clare și stricte, nu ar trebui să existe niciun fel de echivoc în a stabili această dată și totuși există, pentru că paradoxal cea mai stabilă coordonată din această regulă este cea mai flexibilă – data de 21 Martie. De ce? Pentru că în practica bisericească există nu un singur calendar, ci două: cel iulian și cel gregorian.
  • Povestea românului care a fost ales PROFESORUL ANULUI în Olanda. Care este România în care s-ar întoarce şi mâine
    Un român a fost desemnat profesorul anului în Olanda, de către un juriu format din studenţi şi specialişti în educaţie din Olanda. Aceştia au apreciat metoda inovativă de predare a lui Alexandru Iosup, care foloseşte în timpul cursurilor jocul, pentru a le explica noţiuni complexe de inginerie şi informatică studenţilor săi de la Facultatea de Inginerie, Matematică şi Informatică, din cadrul Universităţii Tehnice din Delft.
    Profesorul român nu este pentru prima dată ales favoritul studenţilor. Anul trecut, Alexandru Iosup a fost ales cel mai bun profesor de la Universitatea Tehnică din Delft, instituţie de învăţământ superior care l-a adoptat în urmă cu 10 ani.
    (Sursa (citeste mai mult))

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

4 Responses to “Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XI)”

  1. Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XII) | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 13th, 2019 at 19:09

    […] Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XI) […]

  2. Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XIII) | A șaptea dimensiune says:

    mai 11th, 2019 at 8:06

    […] Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XI) […]

  3. Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XIV) | A șaptea dimensiune says:

    iulie 14th, 2019 at 9:35

    […] Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XI) […]

  4. Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XV) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 8th, 2019 at 13:30

    […] Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XI) […]

Adauga un comentariu