Viorel Catarama, unul dintre mafiotii regimului Ilici KGB Iliescu

joi, ianuarie 12, 2017 20:04
Posted in category PeNaLii

Viorel CataramaMoașa și nașul Elvilei

Întâi de toate, să vedem ceva mai în profunzime, cu ce s-a ocupat Cataramă până la Revoluție: activează jn calitate de comercialist la UM Tehnoforestexport, pe spațiul Belgia și Franța. Fiind de grad zero, Tehnoforestexport era supusă regulamentelor Ministerului de Interne, astfel că numărul de cod al lui Cataramă, în cadrul serviciului său, era 300. Cu acest număr semna corespondența pentru străinătate, respectiv cu partenerii săi direcți, firmele Belco din Belgia și Parisot din Franța. Prin relațiile lui Cataramă, firma Belco intră în afaceri cu fabrica de mobilă din Beiuș. Urmează un mic foc la valiză în 1989, după care, la 8 februarie 1991, se naște firma Elvila International. Moașă: Joana Buileanu Melidonis, cetățean de origine română, domiciliată în Spania, în vârstă de 75 ani. Naș: Radu Boroianu, actual ministru delegat pe lângă premier și șef al departamentului Informații al Guvernului (se întâmpla în 1997, atunci când premier era viitorul pupincurist al PSD-ului, Victor Ciorbea), care este împuternicit printr-o procură de către doamna Melidonis să-i reprezinte interesele la constituirea societății Elvila. Procura a fost înregistrată la un notariat obscur din Madrid, de pe o stradă incertă, bântuită de fantomele lui Pacepa. În martie 1991, Viorel Cataramă, cu un aport de 95.000 $, reprezentând, la cursul de 35 lei/ 1 dolar, suma de 3.325.000 lei, și Joana Burileanu Melidonis, cu un aport de numai 5.000 $, constituie societatea Elvila International SRL, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 133 – 135.

Debutul lui Temeșan

Să vedem, acum, ce afaceri a derulat mai întâi Elvila și cu ce bani a fost creditată. Din conținutul Hotărârii Comitetului de Direcție al BANCOREX, privind operațiunile în curs de derulare ale Societății Elvila, respectiv angajamentele față de BANCOREX, s-au consemnat următoarele: la data de 26.10.1992, cu adresa nr.4435, Elvila a solicitat deschiderea unui acreditiv în valoare de 2.437.500 $, reprezentând un import de pui de la firma LUZIA AKTIENGESSELSSCHAFT, cu valabilitate de 30 de zile de la data deschiderii. Neavând disponibil în valută pentru constituirea de colateral, conform reglementărilor în vigoare, și nici disponibil în lei la nivelul corespunzător, Elvila s-a angajat să plătească în maximum 15 zile, de la data plății valutei la extern, contravaloarea în lei, la cursul zilei în care se va transfera valuta, plus un comision de 6% aplicat la suma în lei. În cazul în care la scadență nu se vor putea acoperi suma în lei și comisioanele, Elvila s-a angajat să furnizeze orice garanții materiale agreate de bancă, respectiv: documentele originale, blocarea disponibilităților pe conturi, garantarea cu partea de capital social, respectiv 51%, deținută de Elvila la fabrica de mobilă din Beiuș, pe care o acaparează. Refuzată inițial de BANCOREX, până la urmă Elvila obține acreditivul, cu viza vicepreședintelui de atunci al băncii, Răzvan Temeșan. Ceea ce v-am prezentat mai sus reprezintă conținutul unei note a Direcției generale a clientelei (direcția clientelă II), care a fost smulsă din caietul direcției respective de o mână criminală. Din fericire, forța binelui a făcut ca nota pierdută în ceață să fi fost copiată la timp și pusă la dispoziția noastră. Același mecanism pervers se mai repetă încă de două ori, prin avizarea de către Răzvan Temeșan a unui credit de 3.692.938,10 $, reprezentând contravaloarea a 9.743,9 tone zahăr din Belgia și, respectiv, 1.416.779 $, reprezentând contravaloarea a 4.550 tone zahăr.

Vio merge mai departe

Sinceri să fim, nu știm dacă Elvila a folosit acreditivul pentru pui nemțești și zahăr belgian. Ce știm, însă, este că prima majorare de capital a Elvilei a fost făcută de Vorel Cataramă în 1993, cu suma de 116.000.675 lei. Prin aceasta, lui Viorel Cataramă i-au fost distribuite 99,85% din capitalul social, iar Joanei Burileanu Melidonis, fantomatica babă din Madrid, 0,15%. În 1995, hoașca Melidonis cesionează numitului Nicolae Manea partea de 0,15% pe care o deținea din politețe la Elvila, fără să emită nicio pretenție. În același an, capitalul social al Elvilei mai este umflat odată, prin atragerea următorilor investitori: Radu Boroianu, Dan Constantinescu, Sandu Gabriel și Tudorel Popovici. Din acest moment, tanti Elvila rămâne gravidă cu un capital social de 3.325.000.000 lei, din care numai 812.217.906 lei reprezentau numerar, restul, până la Sf. Petru, fiind un teren achiziționat din patrimoniul uzinei Electronica, plus alte două terenuri din zestrea sectorului 1 al Capitalei. Buuun! În iulie 1995, Elvila se transformă dintr-un modest SRL, cum se vroia, într-o obraznică societate pe acțiuni, fiecare acțiune având valoarea nominală de 17.000 lei. În august același an, Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA) finanțează Elvila cu 21 miliarde lei, cu termen de rambursare la Judecata de Apoi, respectiv anul 2000. Surprinzător, FMOA mai finanțează încă o dată Elvila, cu 31,893 miliarde lei, ceea ce dă un total de 52,893 miliarde lei.

Ghici cine vine la cină?

Nimeni altul decât fantomaticul principat Liechtenstein, nelipsit de la niciun festin al fostei Securități, ca să nu invocăm, de data asta, decât modesta afacere cu dioxină, a societății Kimika-Vaduz. Așa se face că, în octombrie 1995, în hora societății pe acțiuni Elvila mai intră un dansator, respectiv societatea Elaxor, cu sediul în Lichtenstein, înființată în 1994, cu un capital social de 30.000 franci elvețieni. Firește că proprietarul sus-numitei societăți este cu desăvârșire necunoscut, dar mandatar-ul Elaxor-ului este nimeni altul decât însuși Viorel Cataramă, care achiziționează 6.000 de acțiuni, a câte 47.958 $/ 1 acțiune. În acest moment, Elvila declară un capital de numai 3, 5575 miliarde lei, distribuit în 197.000 acțiuni. Viorel Cataramă își diminuează ponderea cu 3,54%, prin obișnuitele-i manevre oculte, deci cu 100 de acțiuni, valorând 17,5 milioane lei și care se regășesc la Dan Constantinescu, plus la Elaxor. Tot în 1995, FMOA mai face încă două vărsăminte către Elvila, în valoare de 3,3 miliarde lei. La sfârșitul lui noiembrie 1995, FMOA reușise să umple Elvila cu 10,752 miliarde lei, ceea ce, tradus în limba noastră profană, echivalează cu un preț de 155.375 lei/ 1 acțiune Elvila.

Cataramă, numele tău este heroină!

Ceea ce s-a întâmplat mai încolo întrece orice închipuire, căci, scăpată de sub control, afacerea Elvila capătă proprietățile unui halucinogen tare. Astfel, la 23 aprilie 1996, Societe Generale achiziționează 90.649 acțiuni Elvila, plătind câte 17.500 lei/1 acțiune, deși, subliniem, FMOA plătise pentru fiecare acțiune câte 155.375 lei. Această acțiune întreprinsă de Societe Generale în calitate de custode, reprezentând investitori necunoscuți, a plătit, în final, suma de 9.138.779 $, ceea ce reprezintă 27 miliarde lei pentru 90.649 acțiuni Elvila. La o cercetare sumară a acestor speculații, rezultă că societatea Elaxor, precum și Dan Constantinescu, au beneficiat de un tratament preferențial în ceea ce privește distribuirea acțiunilor, în detrimentul FMOA. Servindu-se de unele relații oculte, Cataramă a declarat în repetate rânduri, inclusiv la TVR, că ar fi victima unei campanii finanțate cu zeci de miliarde lei. În fapt, printr-o succesiune de manevre interzise de lege, FMOA a fost silită, sau mai degrabă convinsă, să achiziționeze acțiuni Elvila, la prețul discriminatoriu de 200.000 lei/1 acțiune, în timp ce alți acționari au plătit doar 17.500 lei/1 acțiune. Având în vedere faptul că prin manopere speculative de achiziționare a acțiunilor au fost atrase fonduri bănești aparținând populației, se poate aprecia, cu bună știință, că s-a încălcat art. 6 din Legea 52/1994, de asigurare a protecției investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive și frauduloase.

Informații preluate din “Academia Cațavencu”, nr. 277/1997.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

3 Responses to “Viorel Catarama, unul dintre mafiotii regimului Ilici KGB Iliescu”

  1. tamara nita says:

    ianuarie 13th, 2017 at 8:21

    În ’93 Cataramă ieșea pe sticlă si prostea românii cum si-a făcut el firmă cu 100 de lei :) Era deja timpul instalării mafiotismului în România !

  2. Ofiterii SRI incalcau de o mie de ori mai mult legea, fata de ce fac azi, in timpul regimului KGB-istului criminal Ion Iliescu | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 8th, 2019 at 17:42

    […] Viorel Catarama, unul dintre mafiotii regimului Ilici KGB Iliescu […]

  3. Cum a ajuns tiganul Viorel Lis, fost primar al Bucurestiului, sa aiba si certificat de revolutionar | A șaptea dimensiune says:

    mai 7th, 2019 at 19:17

    […] Viorel Catarama, unul dintre mafiotii regimului Ilici KGB Iliescu […]

Adauga un comentariu