Românul se naşte poet şi moare şpăgar (XXVI)
duminică, martie 24, 2024 9:22Despre circuitul şpăgilor în natura anului 2005, când România nu era încă membră a Uniunii Europene (UE), într-o însemnare din presa vremii.
Circuitul examenelor în euro (băieţi) şi în natură (fete)
Cred că învăţământul românesc e acel creuzet care ia tânărul, îl bombardează cu informaţii, îl disciplinează, îl instruieşte şi la sfârşit mi ţi-l strică de nu mai poţi să faci nimic cu el. Cine ştie unde a învăţat Şerban Mihăilescu de a ajuns acum (în 2005 – n.m.) Micky Şpagă?
Dar Adrian Năstase ce profesori o fi având de a ajuns să îi spună lumea „Domnul 10 la sută” (din toate şpăgile încasate – pe vremea când mafiotul puşcăriaş Adrian Năstase era premierul României – 10% ajungeau la Năstase, n.m.) şi Bombonel?
Probabil că şi Nicolae Văcăroiu (premierul beţivan şi nulitate intelectuală al PSD = ciuma roşie = mafia, din perioada 1992-1996, în care România era guvernată de „patrulaterul roşu”: PDSR (viitorul PSD) + PRM (partidul pupincuristului Elenei Ceauşescu, apărătorul Securităţii criminale, dezaxatul Corneliu Vadim Tudor) + PUNR (partid extremist, ce-l avea în frunte pe un al exponent al Partidului Comunist Român, Gheorghe Funar) + PSD (Partidul Socialist al Muncii, în care erau fostul premier ceauşist, Ilie Verdeţ, şi pupincuristul dictatorului criminal comunist Nicolae Ceauşescu, Adrian Păunescu – n.m.) ar fi arătat la fel de sexy ca Tăriceanu dacă nu avea un profesor de vodcă.
Aşadar, revenim la ideea că undeva, la grădiniţă, şcoală, liceu şi facultate, caracterul tânărului se corupe.
La Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj, de pildă, viitoarele date statistice ale ţării sunt deja corupte din naştere, din moment ce tinerii care îşi bat capul cu tabelele şi graficele ştiu că dacă au un 50 de euro (la valoarea din 2005, ceva mai mare decât astăzi – n.m.) la îndemână pot să îi lase cu încredere într-o cameră unde se află şi profesorul de statistică Ilie Parpucea, iar ei pot să iasă la discotecă (un fel de club – n.m.), întrucât au cinciul de trecere asigurat.
Bine-bine, o să ziceţi dumneavoastră, dar niciodată studenţii de cinci nu or să conteze cu adevărat în domeniul acesta. Problema e că, dacă laşi pe undeva, pe-acolo, 200 de euro, împuşti chiar zecele, şi cu zecele în CV poţi să ajungi, cu timpul, unul ca Vasile Dâncu.
Lucrurile devin cu adevărat interesante atunci când eşti domnişoară studentă. Ştiţi vorba aia: „Şi nu ştiu cum, şi cu banii luaţi”. Cu studentele de la statistica domnului Parpucea se zice că prima parte a zicalei rămâne valabilă, dar se schimbă partea a doua în „… dar cu 10 şi cu banii rămaşi”. Vedeţi, dacă interpretezi bine datele statistice, poţi să faci puţină economie. („Academia Caţavencu”, nr. 687/2005)
Citeşte şi articolele: